În omilia rostită duminică la Catedrala „Sfântul Spiridon – Nou”, Patriarhul Daniel a încurajat credincioșii prezenți spunând că „Iisus Hristos este sensibil la suferința omului în general, dar mai ales la suferința copilului, la suferința unei persoane nevinovate, sau inocente”.
În Duminica vindecării lunaticului, din 5 august 2018, Patriarhul Daniel a vorbit celor prezenți despre înțelesurile pericopei evanghelice duminicale.
„Evanghelia ne că tatăl copilului bolnav a îngenunchiat înaintea lui Iisus”, iar „evlavia și credința lui arată iubirea de tată, care se identifică cu suferința copilului și vine la Iisus după ce a încercat vindecarea copilului la o mulțime de medici”, a spus Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh a subliniat că „Iisus Hristos a certat demonii și copilul s-a vindecat în ceasul acela”, dar „pe cine a certat de fapt Mântuitorul”?
A certat necredința poporului care aștepta ca Iisus să facă minuni, dar nu din compasiune, iubire smerită și milostivă față de cei bolnavi. Cei care așteptau ca Iisus să facă minuni o făceau din curiozitate.
Deși adresează o mustrare în general „poporului îndărătnic, totuși Iisus nu este supărat pe copil, El mustră necredința din popor, dar nu trece cu vederea suferința omului concret” a spus Patriarhul Daniel.
Necesitatea credinței
Preafericirea Sa a evidențiat că „Evanghelia de astăzi ne arată cât de necesară este credința puternică”.
Atunci când credința este slabă, lucrarea duhovnicească este și ea slabă, dar credința trebuie însoțită de o stare de smerenie și de dăruire de sine. Și aceasta este rugăciune unită cu postul.
Părintele Patriarh a continuat ideea de necesitate a credinței spunând că „demonii nu se tem de cuvinte mari, meșteșugite, de metafore, ci se tem numai de puterea Duhului Sfânt, pentru că demonii sunt duhuri necurate”.
Rugăciunea este „legătura omului cu Dumnezeu când la cererea omului Dumnezeu ascultă rugăciunea și devine prin harul Său prezent în cel care se roagă” a subliniat Preafericirea Sa.
Prin rugăciune omul primește în dar tainic iubirea milostivă a lui Hristos, smerenia și puterea vindecătoare și sfințitoare.
Părintele Patriarh a subliniat că omul care „renunță la hrana materială sau o diminuează pentru a spori hrana spirituală, rugăciunea, citirea sfintei scripturi, participarea la Sfintele Slujbe, de fapt transformă foamea după cele materiale, în foame după Dumnezeu”.
Sfântul Ioan Iacob de la Neamț
Preafericirea Sa a amintit că în ziua de 5 august Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește pe Sfântul Ioan Iacob de la Neamț și a relatat în câteva cuvinte viața acestuia închinată lui Hristos.
„Deși n-a avut părinți, rămânând orfan de mic, Sfântul Ioan Iacob nu a rămas singur pentru că el neavând tata și mamă a găsit iubirea părintească în rugăciune și anume în rugăciune către Dumnezeu Tatăl și în rugăciunea fierbinte către Maica Domnului”, a evidențiat Părintele Patriarh.
Patriarhul Daniel a elogiat viața curată a sfântului spunând că „rugăciunea și postul pentru el au fost starea de veghe duhovnicească”, iar „munca și studiul au fost totdeauna îmbinate cu privegherea astfel că într-un timp foarte scurt a ajuns la o înaltă treaptă de sfințenie”.
La finalul predicii Preafericirea Sa a îndemnat să „ne rugăm Sfântului Ioan Iacob să păzească poporul român, să ne ajute să ne întărim credința ortodoxă, să o transmitem tinerilor și să arătăm aceeași dragoste față de Hristos dar și față de poporul român”.
Foto credit: Mircea Florescu/ Basilica.ro
