Preoţi din protopopiatele Iaşi 1, Iaşi 2, Săveni, Hârlău, Ceahlău, Roznov, Botoşani, Piatra Neamţ, însoţiţi de doamnele preotese şi de copiii lor, au fost prezenţi, în perioada 23-25 august, la o nouă serie a conferinţelor semestriale preoţeşti de toamnă din Arhiepiscopia Iaşilor. Alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de pr. Iulian Negru, consilier al Sectorului de misiune, statistică şi prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor, participanţii la conferinţă l-au avut în mijlocul lor şi pe pr. prof. univ. dr. Jan Nicolae de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, care a susţinut o conferinţă cu tema „Parohia – adunare euharistică şi spital duhovnicesc“, informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova.
Cea de-a şaptea serie a conferinţelor preoţeşti semestriale de toamnă din Arhiepiscopia Iaşilor a debutat, în perioada 23-25 august, cu întâlnirea preoţilor din protopopiatele Iaşi 1, Iaşi 2, Săveni, Hârlău, Ceahlău, Roznov, Botoşani, Piatra Neamţ, care au venit însoţiţi de doamnele preotese şi de copiii lor. Locul de desfăşurare a evenimentului a fost la Centrul social-cultural „Sfântul Paisie de la Neamţ“. Întrunirea a fost prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a oficiat şi Sfânta Liturghie, şi l-a avut ca invitat special pe pr. lector Jan Nicolae de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia.
Tema abordată a fost „Parohia – adunare euharistică şi spital duhovnicesc“.
„Nu poate existao comunitate viefără cuminecare“
În cuvântul rostit participanţilor, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a făcut referire la aspectele care ar trebui să definească parohia: „În general, se vorbeşte puţin despre teologia parohiei, văzută ca un spaţiu în care coboară iubirea Tatălui ceresc, despre parohia ca spaţiu în care se dobândeşte Duhul Sfânt, despre existenţa poporului lui Dumnezeu adunat în jurul Sfântului Potir, sau despre parohie ca loc unde omul rănit sufleteşte caută să-şi dobândească mântuirea. Nu de puţine ori, biserica este văzută ca un loc unde omului i se iartă păcatele prin primirea unui canon, uitându-se de vindecarea rănilor pe care păcatul le lasă pe suflet. Se reduce astfel parohia la un tribunal unde se judecă păcatele. Vorbim mai puţin despre rană ca şi consecinţă a păcatului, vorbim mai puţin despre vindecare şi mai mult despre iertare, vorbim mai mult despre scaunul de judecată decât despre spaţiul terapeutic al Bisericii. Fără a exclude dimensiunea păcatului, a iertării, a pedepsei şi a tribunalului, avem nevoie să vorbim despre faptul că orice iertare, dacă nu este dublată de vindecare, rămâne în cele din urmă un act exterior, fără consecinţe“.
De asemenea, părintele profesor Jan Nicolae a arătat că datoria primă a slujitorilor Bisericii este aceea de a-i aduce pe enoriaşi în faţa Sfântului Potir: „Nu poate exista o comunitate vie fără cuminecare, care este cheagul care adună oamenii în jurul lui Hristos – Viaţa. De aceea, prima datorie a preoţilor este de a hrăni euharistic poporul lui Dumnezeu, de a aduce oamenii la verdeaţa dumnezeieştilor Taine. Când liturghisim, noi, preoţii, deşi mărturisim nevrednicia noastră şi în a ne apropia de Altar, şi de a-L numi pe Dumnezeu Tată, şi de a ne apropia de Sfânta Împărtăşanie, totuşi, Îi cerem lui Dumnezeu să ne dea în toate aceste momente îndrăznirea cea către Sine. Această îndrăznire nu este altceva decât un dar al Duhului Sfânt, care ne dă inimă şi faţă să primim invitaţia la ospăţul Împărăţiei, ne dă posibilitatea regăsirii calităţii de fiu al lui Dumnezeu. Aici este noima esenţială a parohiei ca adunare euharistică – primirea şi acceptarea invitaţiei euharistice. Atunci când bate clopotul, are loc invitaţia Trupului lui Hristos de a se înnoi în Euharistia acelei duminici sau acelei sărbători“.
În cadrul conferinţei, preoţii şi doamnele preotese au participat şi la sesiuni de lucru pe echipe.
