Opt parohii din Capitală îşi sărbătoresc hramul de Sfântul Ilie (Hartă)

Sfântul-Prooroc-Ilie: Hramuri în Bucureşti

Opt parohii din Bucureşti îşi sărbătoresc hramul principal sau secundar în ziua sărbătorii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul.

Biserica Ortodoxă cinsteşte vineri pe Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre marii proroci ai Vechiului Testament.

Sfântul Ilie a readus poporul lui Israel la credinţa în Dumnezeu şi a înlăturat cultul zeului sirian Baal. La încheierea activităţii sale profetice, Ilie a fost luat cu trupul la cer, într-un car de foc. Este considerat sfântul care mijloceşte înaintea lui Dumnezeu pentru a aduce ploaie pe pământ

Poporul român are mare evlavie la acest sfânt proroc, fapt pentru care în Patriarhia Română există numeroase lăcaşuri de cult care îl au ca patron spiritual.

Vă prezentăm adresele bisericilor din Capitală care îşi sărbătoresc hramul de Sfântul Ilie:

Protoieria Sector III Capitală

Parohia Foișor I

Biserica Parohiei Foişor a fost zidită în 1746 de către doamna Smaranda Mavrocordat, soţia domnitorului Nicolae Alexandru Mavrocordat, precum se arată în pisania de deasupra uşilor de la intrarea în biserică. Acest lăcaş de cult a fost metoc al Mănăstirii Radu Vodă, biserica fiind deservită de călugări, iar denumirea de „Foişor” a fost preluată după foişorul clădit de Nicolae Mavrocordat. În tinda Bisericii Foişor a existat o şcoală pentru copii, învăţători fiind preoţii lăcaşului de cult.

Parohia Foișor II

Parohia Foișor II a fost înfiinţată în anul 2007. Biserica are formă de corabie, având o singură turlă și un pridvor. Suprafața construită este de 150 mp (15m lungime, 10 m lățime).

Parohia Înălțarea Sfintei Cruci – Titan

Primul locaș de cult al parohiei a fost biserica de lemn cu hramul “Sfântul Ilie”, urmând construirea capelei mortuare cu hramul “Sfântul Nicolae” iar apoi biserica din zid – tip catedrală – avându-i ca ocrotitori pe “Sfântul Proroc Ilie” şi pe “Sfinţii Martiri Brâncoveni”.

Biserica este construită în formă de cruce greacă și are următoarele dimensiuni: 40 metri lungime, 20 metri lățime și 32 metri înălțime, fiind prevăzută cu demisol.

Parohia Sf. Ilie – Hanul Colței

Lăcașul se află pe Strada Doamnei, în spatele  unei curți ce adăpostește și casele Lahovary, spre stradă.

Biserica are un plan bazilical cu trei nave (22,5 x 13 m), nava principală fiind prelungită cu absida semicirculară a altarului. Acoperirea navei principale este făcută cu o boltă longitudinală aplatizată. Navele laterale, au bolți cu muchii ieșite, rezemate pe cele două șiruri a câte trei coloane.

Protoieria Sector IV Capitală

Parohia Sf. Ilie – Rahova 

Este una din cele opt biserici translate în timpul regimului comunist, în anul 1984.

Biserica a fost ctitorită de Safta Brâncoveanu, fiica Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu.

Protoieria Sector V Capitală

Parohia Ilie – Ghencea

Parohia Sfântul Ilie – Gorgani

Din punct de vedere arhitectonic, biserica are un stil aparte, având la bază un plan grecesc, fiind, totuşi, un produs al artei ecleziale româneşti din secolul al XIX-lea, caracterizată de numeroase împrumuturi şi îmbinări între diferite stiluri.

Este construită sub formă de navă, având dimensiunile de 29 x 16 m, interiorul fiind împărţit în trei culoare cu câte două rânduri de strane şi 10 stâlpi de lemn (cinci de-o parte şi cinci de alta), care susţin o boltă semicilindrică, pe centru, iar în laterale tavane tencuite de şipci.

La intrare se află pridvorul, pe care se sprijină turla despre care am amintit mai înainte. Portalul uşii de la intrare este sculptat în piatră, cu elemente artistice care aparţin artei post-brâncoveneşti.

Protopopiatul Sector VI Capitală

Parohia Sf. Ilie – Grant

Piatra de temelie a fost așezată în 15 august 1907, însă lucrările au fost întrerupte din cauza Primului Război Mondial.

Astfel, construcţia a fost finalizată în 1918, fiind sfințită în data de 16 septembrie de Episcopul Meletie Gălăţeanul.

În prezent slujtori ai lăcașului de cult sunt: părintele paroh Atanasie-Tănăsache Costea şi părintele Petre Comşa.

Foto credit: Basilica.ro

Comentarii Facebook


Știri recente