Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învățătură rostit pe 3 martie 2013 în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală, a explicat semnificațiile Pericopei Evanghelice a Duminicii a XXXIV-a după Rusalii de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul al XV-lea, versetele de la 11 la 32, în care este prezentată întoarcerea Fiului Risipitor.
Sufletul unui om recuperat este mai de preț decât toate averile materiale risipite de acesta
Patriarhul României a arătat că Dumnezeu-Tatăl are iubire milostivă față de cei care vor să se întoarcă la El: „Tatăl din parabolă este chipul Tatălui Ceresc milostiv care are o iubire copleșitoare. După dreptate fiul risipitor trebuia pedepsit sau cel puțin mustrat. După bunătatea lui Dumnezeu însă el a fost iertat fără niciun reproș și fără nicio pedeapsă. Deci, această iubire milostivă, nesfârșită a lui Dumnezeu face ca un om să fie recuperat indiferent ce viață a dus el dacă se întoarce la Dumnezeu, izvorul vieții. Iubirea milostivă copleșitoare a lui Dumnezeu Tatăl ne arată că sufletul unui om recuperat, pocăit, care s-a întors la Dumnezeu este mai de preț decât toate averile materiale risipite de acesta. Că nimic din lumea aceasta, nicio bogăție materială nu poate avea valoarea unui suflet mântuit, unui suflet care a refăcut comuniunea de iubire și ascultare față de Dumnezeu. Haina cea nouă sau haina cea mai bună sau haina dintâi este haina de lumină pe care o primește sufletul după ce se pocăiește, după ce a cerut iertarea păcatelor și a primit-o. Este haina de lumină care șterge toate stările întunecoase ale sufletului, stări întunecoase din cauza păcatelor săvârșite”, a spus Preafericirea Sa, după cum informează Radio TRINITAS.
Evanghelia de astăzi este Evanghelia pocăinței ca recuperare a omului mort în păcat și pierdut departe de Dumnezeu prin înstrăinarea de Dumnezeu
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidențiat că fiul risipitor și-a revenit în sine și „Această revenire în sine este prima treaptă a pocăinței. Este conștiința păcătoșeniei și a stării nefirești a omului pricinuită de păcat. Aici este punctul cel mai important al schimbării gândirii pătimașe și al firii nărăvașe prin hotărârea de a schimba starea vieții, atitudinea față de viață. Vedem regretul pentru viața păcătoasă ca urmare a constatării stării nefirești a păcatului ca sărăcire spirituală și materială și dorința de îndreptare, dar și voința de mărturisire a păcatului. Evanghelia de astăzi este Evanghelia pocăinței ca recuperare a omului mort în păcat și pierdut departe de Dumnezeu prin înstrăinarea de Dumnezeu”. De asemenea, „Bucuria recuperării fiului risipitor, învierii lui din moartea păcatului și aflării lui ca membru al familiei casei părintești a produs bucurie tatălui și slujitorilor lui. Însă fiul cel mare care era la țarină când s-a întors și a auzit cântece și jocuri de veselie a întrebat pe unul din slujitori ce înseamnă aceasta și el i-a răspuns că fratele său s-a întors, iar tatăl său a organizat o petrecere de bucurie că fiul său care era mort a înviat și care a fost pierdut s-a aflat. Fratele mai mare sau fiul mai mare al tatălui s-a supărat pentru că i s-a părut nedrept ca un om păcătos și risipitor, care a risipit averea părintească cu desfrânatele, în loc să fie certat este iertat. În loc să fie mustrat este onorat cu îmbrăcăminte nouă și cu un prânz de mare preț. Tatăl a ieșit din casă și i-a cerut fiului celui mai mare ca să intre în casă zicând †˜Fiule, toate ale mele sunt ale tale, dar se cuvenea să ne veselim pentru că fratele tău acesta pierdut a fost și s-a aflat, mort a fost și a înviat†™. Vedem prin aceasta că fiul mai mare al tatălui este oarecum gelos. El reprezintă pe credincioșii din Biserică iubitori de Dumnezeu și de Biserică, harnici și statornici, dar care nu sunt totdeauna suficient de milostivi și iertători față de oamenii păcătoși care se întorc la Dumnezeu. În acest sens, putem spune că Evanghelia de astăzi nu este numai Evanghelia iertării fiului risipitor pentru că s-a pocăit, ci și a îndreptării fiului statornic care a rămas acasă în înțelesul că tatăl îl îndeamnă să fie nu doar harnic și statornic, ci și milostiv și iertător”, a mai subliniat Preafericirea Sa.
Vițelul îngrășat reprezintă Taina Sfintei Euharistii
Patriarhul României a mai apreciat că darurile oferite de Tatăl din Evanghelie sunt simboluri care au o semnificație duhovnicească deosebită și ele sunt legate de Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei: „Inelul pus în mână, în deget înseamnă prin forma lui iubirea neîntreruptă, nediminuată și neschimbătoare a lui Dumnezeu. Prin aceasta inelul de aur înseamnă harul reînfierii omului care după botez a păcătuit, dar prin pocăință s-a ridicat pentru că păcatul înstrăinează pe om, iar pocăința, iertarea și harul lui Dumnezeu îl reînfiază pe om în iubirea neîntreruptă, nediminuată și neschimbătoare a lui Dumnezeu. Încălțămintele noi, potrivit interpretării Sfinților Părinți, înseamnă puterea harului dată ca ajutor omului spre a călca pe spinii multor ispite și capacitatea lui acum ca urmare a harului primit prin Taina Pocăinței de a merge pe calea mântuirii, nu pe căi lăturalnice. Deci, aceasta înseamnă încălțămintea nouă: ajutor de la Dumnezeu în biruința asupra ispitelor și lumină de la Dumnezeu și întărirea voinței pentru a merge pe calea mântuirii. Vițelul îngrășat reprezintă Taina Sfintei Euharistii. De aceea, după Spovedanie, după căință, după mărturisirea păcatelor sau Spovedanie omul primește dezlegare să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului. Și acest prânz bogat este prefigurare sau preînchipuirea prânzului din Împărăția lui Dumnezeu, prânzul pe care Dumnezeu îl oferă cu generozitate și bucurie tuturor celor care s-au întors la El, deși înainte erau păcătoși și au împlinit apoi voia Lui. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos spune că †˜mare bucurie se face în Ceruri când un păcătos se întoarce la Dumnezeu†™. Evanghelia de astăzi ne îndeamnă la pocăință în toată perioada Triodului și în toată viața noastră, la pocăință mai deasă, la mărturisire mai deasă a păcatelor și primire mai deasă a iertării păcatelor pentru împărtășire mai deasă cu Trupul și Sângele Domnului. Deci, cine se pregătește mai mult pentru împărtășirea cu Sfânta Euharistie acela se poate împărtăși mai des. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să înțelegem că în Biserica lui Hristos se află iubirea părintească milostivă a lui Dumnezeu Tatăl și bucuria iertării ca recuperare a omului păcătos și a ridicării lui din starea de cădere, a luminării lui din starea de întuneric și a binecuvântării lui de către Dumnezeu care în casa sa părintească adună și pe cei care sunt drepți și pe păcătoșii care s-au pocăit și au fost reînfiați prin iubirea Preasfintei Treimi. Amin!”
Duminica viitoare Biserica Ortodoxă se va afla în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau a Lăsaului sec de carne.
