Părintele Sorin Șelaru, reprezentantul Patriarhiei Române la Bruxelles, a susţinut în seara zilei de marţi, 27 octombrie 2015, o conferinţă cu titlul: Mobilitatea lucrătorilor în Uniunea Europeană: dar sau povară?, după cum informează site-ul orthodoxero.eu.
Găzduită de Comitetul Economic şi Social European la sediul său din Bruxelles, întrunirea a fost organizată de Conferinţa Bisericilor Europene, în colaborare cu Comisia Bisericilor pentru migranţi în Europa şi cu Eurodiaconia. În cadrul întrunirii au mai luat cuvântul câte un reprezentant al Comisiei Europene, al Comitetului Economic şi Social European şi al Reprezentanţei Olandei pe lângă UE, ţară care va asigura următoarea preşedinţie a Consiliului de miniştri ai UE.
Motivul conferinţei l-a constituit viitorul pachet al Comisiei Europene pe tema mobilităţii, care se speră a fi definitivat şi făcut public până la sfârşitul acestui an. Interesul este unul evident deoarece, în Europa, Bisericile şi organizaţiile social-caritative patronate de Biserici desfăşoară ample programe de sprijinire a lucrătorilor mobili, atât în ţara de origine, cât şi în cea de destinaţie.
În cuvântul său, părintele Sorin Șelaru, a arătat deodată impactul pozitiv al mobilităţii lucrătorilor, cât şi provocările dificile cărora trebuie să le facă faţă cetăţenii europeni. Astfel, un demers echilibrat al mobilităţii lucrătorilor este de dorit din partea instituţiilor europene pentru a promova beneficiile, dar şi pentru a limita consecinţele sale nefaste. Percepţia generală negativă şi dificila incluziune culturală şi social-economică, competiţia incorectă şi lipsă a securităţii sociale, exodul creierelor/tinerilor şi drama familiilor despărţite sunt doar câteva dintre marile provocări care trebuie puse în balanţă cu beneficiile economice evidente ale mobilităţii lucrătorilor, cum ar fi: crearea de locuri de muncă, creşterea economică şi corectarea discrepanţelor demografice şi economice dintre diferite regiuni. Toate acestea trebuie gândite şi construite ţinând în primul rând cont de demnitatea umană, drepturile şi responsabilităţile omului şi solidaritatea interumană. În acest context, părintele Şelaru a ţinut să exprime speranţa ca, în cadrul negocierilor actuale dintre state pe pachetul mobilităţii muncitorilor, acoperirea sau securitatea socială de care vor beneficia lucrătorii străini în ţările de destinaţie să nu aibă de suferit.
Munca decentă şi protecţia socială adecvată nu sunt obiecte de negociat. Lucrătorii mobili şi familiile lor trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi şi să asume aceleaşi responsabilităţi în ţara în care trăiesc şi lucrează ca orice alt cetăţean al acelei ţări.
