Site-ul orthodoxie.com publică, în limba franceză, atitudinea IPS Kiril, mitropolit de Smolensk și Kaliningrad, privind diaspora ortodoxă:
In intervenția sa la întrunirea sinodului episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse, IPS Kiril, mitropolit de Smolensk și Kaliningrad, Președintele Departamentului pentru Relațiile Externe Bisericești (DREB) al Patriarhiei Moscovei, a remarcat că activitatea pastorală și misionară în diaspora, precum și extinderea activității bisericești care decurge de aici, sunt condiționate de probleme specifice. «Unele dintre acestea sunt legate de domeniul relațiilor interortodoxe, care, așa cum a remarcat patriarhul Alexei în expunerea sa, lasă de dorit », a subliniat IPS Kiril.
IPS Sa a făcut deasemenea constatarea că, încă din anii 20 ai secolului trecut, au existat mereu probleme ridicate de interpretarea canonului 28 al Sinodului IV Ecumenic, care se referă la hirotonia episcopilor «la barbarii» din regiunea Pontului, a Asiei și a Traciei. Patriarhia Constantinopolului a ajuns la concluzia că Biserica din Constantinopol este singura care are jurisdicție bisericească dincolo de frontierele sale teritoriale, și anume în întreaga lume, deci cu mult dincolo de regiunile menționate în canonul 28.
«Atâta timp cât Biserica noastră era martirizată de persecuțiile puterii atee, nu avea posibilitatea de a iniția dezbateri pe scară largă privind această chestiune și nu putea purta un dialog pe acest subiect cu celelalte Biserici. Astăzi, se încearcă prezintarea acestei interpretări ca fiind părerea generală și consensul tuturor ortodocșilor, deși nu toate Bisericile sunt de acord cu o astfel de interpretare a canonului 28», a declarat președintele DREB.
Fără a intra în detalii asupra analizei canonice a acestei teorii, făcută de multă vreme de teologii ruși și străini, mitropolitul Kiril a revenit asupra mai multor elemente noi care se manifestă în ultima vreme în aceste interpretări, acestea dând impresia dezvoltării unei noi ecleziologii, necunoscută până acum în conștiința ortodoxă și care ar putea fi rezumată pe scurt astfel:
1. O Biserică locală este și a fost întotdeauna considerată ortodoxă doar dacă este în comuniune cu Patriarhia Constantinopolului.
2. Orice episcop sau cleric aflat în afara frontierelor geografice ale Bisericii sale locale aparține jurisdicției Patriarhiei Constantinopolului, chiar dacă el însuși nu este conștient de acest lucru. Din acest motiv, acceptarea formală a unui cleric în jurisdicția Constantinopolului se poate face independent de episcopul care l-a hirotonit, fără carte canonică și împotriva voinței autorităților bisericești (așa cum s-a întâmplat cu IPS Vasile, fost episcop de Serghievo, și cu grupul clericilor din eparhia de Suroj).
3. Patriarhia Constantinopolului stabilește frontierele Bisericilor și chiar dacă opinia sa în această privință nu coincide cu opinia unei alte Biserici, își poate instaura pe teritoriul acelei Biserici propria sa jurisdicție (așa cum s-a procedat în Estonia).
4. Patriarhia Constantinopolului decide cu de la sine putere cine poate participa și cine nu la evenimentele interortodoxe. Astfel, de exemplu, ierarhi sau clerici din jurisdicția Constantinopolului în Estonia pot fi invitați la anumite evenimente, de la care Biserica Ortodoxă Estoniană sau Biserica Ortodoxă din Ucraina, ori Biserica Ortodoxă Autonomă din Japonia, dependente canonic de Patriarhia Moscovei, precum și Biserica Ortodoxă Autocefală din America, sunt absente.
«Pentru reprezentanții Tronului patriarhal din Constantinopol, faptul că această concepție nu se regăsește în totalitate, peste tot, și că în țările din diaspora există alte jurisdicții ortodoxe, s-ar explica prin toleranța lor răbdătoare și ar avea doar un caracter temporar. Cu toate acestea, în opinia lor, în fiecare țară din diaspora ortodoxă, ierarhul Bisericii din Constantinopol, având întâietate ierarhică, trebuie să reprezinte interesele tuturor ortodocșilor în relațiile cu guvernul, cu celelalte confesiuni, cu organizațiile guvernamentale și interconfesionale» a precizat Î.P.S. Sa.
«Care ar trebui să fie reacția Bisericii Ortodoxe Ruse la aceste inovații ale Bisericii din Constantinopol? Iată o problemă serioasă, care trebuie supusă reflecției sinodale» a spus IPS Kiril. El a menționat totodată că această situație este legată de dialogul Bisericii Ortodoxe Ruse cu celelalte confesiuni și de cea a participării sale la organizațiile internaționale. «Nu este vorba aici de vreo ambiție a Bisericii Ortodoxe Ruse, ci de dorința ca această concepție a noastră asupra tradiției ortodoxe, în baza căreia acționăm, să fie prezentată într-un mod just în fața întregii lumi. Este de datoria noastră să tindem către aceasta», a subliniat IPS Kiril.
Această luare de poziție a Bisericii Ortodoxe Ruse va fi adusă la cunoștința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la proxima întâlnire.
(Sectorul relații bisericești și interreligioase)
