Mircea Vulcănescu omagiat de elevi

La 28 octombrie s-au împlinit 61 de ani de la trecerea la Domnul a lui Mircea Vulcănescu. Cu acest prilej, elevii din clasele V-VIII ai Școlii „Anastasia Popescu” din București, la inițiativa prof. Mona Șerbănescu, directorul școlii, au adus un omagiu memoriei lui Mircea Vulcănescu, aducând flori la statuia lui, situată pe strada Popa Soare, aproape de casa unde a locuit, informează „Ziarul Lumina”.

Invitată de onoare la acest eveniment a fost Măriuca Vulcănescu, fiica filosofului. Ea a împărtășit celor prezenți din amintirile despre tatăl său. Unul dintre momentele speciale pe care le-a menționat a fost cel de la una dintre vizitele făcute de familie în timpul procesului. Tatăl deja slăbise foarte mult din cauza condițiilor grele din închisoare, dar le-a cântat atunci „Iubite-voi, Doamne!”, gest care s-a întipărit adânc în memoria lor. „Acest demers s-a dorit a fi un prilej pentru elevi de a vorbi despre viața lui Mircea Vulcănescu, despre realizările lui, dar mai ales despre felul în care s-a jertfit pentru aproapele său. Scopul evenimentului a fost problematizarea copiilor cu privire la atitudinea creștinească avută de acest martir român și îmbogățirea lor sufletească prin amintirea experienței lui. Trăim o perioadă în care modelele benefice pentru educația copiilor noștri sunt din ce în ce mai rare. Cu toate acestea, știm că exemplul personal exercită cea mai profundă influență asupra caracterului celor mici. De aceea, este o adevărată datorie a părinților și a cadrelor didactice din școli de a descoperi și a prezenta copiilor exemple de viață jertfită aproapelui. Aceste exemple se găsesc de cele mai multe ori în viețile sfinților, dar sunt și exemple recente, din viețile celor sacrificați în închisorile comuniste. Un adevărat model pentru copii, dar și pentru noi toți, mai ales prin suferința sa jertfelnică din închisoare, este, chiar după moarte, Mircea Vulcănescu”, a declarat prof. Mona Șerbănescu.

O pildă grăitoare despre ce înseamnă să fii creștin

Mircea Vulcănescu s-a născut la 3 martie 1904, la București. El a fost o adevărată personalitate în perioada antecomunistă: economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică, primind funcții administrative importante în conducerea țării. Probabil tocmai din cauza valorii sale, el a devenit victimă a represiunii comuniste din România. După șase ani de aspră detenție, Mircea Vulcănescu a murit la închisoarea din Aiud, la 28 octombrie 1952, având vârsta de 48 de ani. Boala la plămâni, care i-a cauzat decesul, începuse cu un an înainte în închisoarea de la Jilava. El s-a oferit să susțină viața unui alt deținut, întinzându-se pe cimentul rece și umed din celulă și protejând pe tânărul care nu se mai putea ține pe picioare. Atât prin gestul său, cât și prin îndemnul lăsat înainte de moarte: „Să nu ne răzbunați!”, Mircea Vulcănescu este o pildă grăitoare despre ce înseamnă să fii creștin.

Comentarii Facebook


Știri recente