Micii artiști plastici de la Dobroteasa

Fiecare întâlnire cu un alt om, indiferent de etnie, cultură și vârstă, este o taină, iar aceasta se descoperă pe măsura implicării. Aceasta am înțeles-o mai târziu decât ar fi trebuit, când am asistat la un atelier de pictură la care participau copiii și tinerii din parohia bucureșteană Dobroteasa.

Copiii trăiesc întotdeauna bucuria trăirii noului, ce se dezvăluie în fiecare clipă și, datorită inocenței vârstei, împărtășesc celor din jur o bucurie de mult uitată. Ei nu știu ce se întâmplă mai târziu, nu pot să înțeleagă problemele celor mari, dar resimt imediat lipsa afecțiunii și atenției, adică a iubirii, care, de cele mai multe ori, este cauzată de iluzoriile priorități ale omului contemporan. Nu îmi place să fac mărturisiri unde nu este cazul sau să învălui un trup putred într-o mantie strălucitoare, dar pe măsură ce îmi petreceam tot mai mult timp alături de ei, simțeam cum mă goleam de sine și bucuria micilor copii mă umplea. De aceea, probabil, o fetiță de 6 ani m-a întrebat: „Tu ai fost vreodată trist?”. Nu răspunsul este important, ci ceea ce ar trebui să facem ca să nu fim vreodată în acea stare.

În aceeași cheie a tainei întâlnirii am înțeles și cuvintele pe care mai târziu mi le-a spus părintele paroh Gheorghe Sima despre „bucuria deosebită și mângâierea aparte ce vin din lucrul în biserică cu acești copii” sau despre simpla lor prezență ce înseamnă „curaj și întărire în lucrarea duhovnicească pe care ne-a dăruit-o Dumnezeu”. „Copilul care crește aici are altă deschidere, comunică altfel, știindu-se sub ocrotirea lui Dumnezeu, și nu intră în stare de panică cu ușurință, indiferent de asperitățile pe care le poate întâlni pe drumul vieții. De aceea, copiii care nu sunt sub oblăduirea lui Dumnezeu simt că le lipsește ceva. Lucrul cu ei reprezintă și pentru mine curaj, putere și îndemn că trebuie să înmulțim slujirea secundă de secundă, pas cu pas. Lucrul cu ei este și pentru mine, și pentru ceilalți o mângâiere, un zâmbet și văd că și ei doresc să se implice mai departe și lucrarea comunității, care prinde alt contur în drumul către înviere”, spunea părintele paroh Gheorghe Sima.

Icoana deschide inima copilului

În fiecare sâmbătă, copii și tineri din Parohia Dobroteasa, dar și din alte parohii ale Capitalei, participă la atelierele Cercului de pictură „Buna Vestire”, în cadrul căruia chipurile sfinților dragi lor prind contur și viață pe bucățile de sticlă. Am participat de curând la un astfel de atelier de pictură, fără să anunț pe coordonatoarea acțiunii, și am observat modul frumos cum se desfășoară lucrurile. Întâi de toate, copiii rostesc împreună „Tatăl nostru”, iau un mic dejun, chiar dacă au mâncat acasă, și apoi încep atelierul. Desigur, cei mici mai sunt ajutați de coordonatoarea Cecilia Constantinovici, asistent social al parohiei, și de „frații” sau „surorile” lor mai mari, pentru că ei sunt ca o familie, iar acest sentiment mi-a fost confirmat și de evenimentul de la finalul atelierului, când au sărbătorit ziua de naștere a prietenei lor Ana. Cu sfială mi-a mărturisit că preferă să își sărbătorească ziua de naștere împreună cu prietenii ei în modesta sală multifuncțională a parohiei, decât în alte localuri la modă pentru așa ceva și unde este „prea multă gălăgie și bubuială”.

Fiecare atelier durează aproximativ două ore, după care copiii și tinerii fac repetiții cu pr. Gheorghe Ioniță și cu diac. George Valentin Paraschiv în grupul coral capabil să cânte răspunsurile liturgice la slujba hramului care bate deja la ușă, „Buna Vestire”. De asemenea, ei sunt implicați și în acțiunile parohiei, prin care simt bucuria dăruirii și a ajutorării bătrânilor și a altor copii, care au însă anumite probleme fizice sau mentale. „Am pornit această lucrare de a așeza în sufletul acestor copii ai noștri dragostea, ca urmare a întâlnirii lor cu Dumnezeu prin rugăciune, atât cât este ea, puțină, simplă, dar profundă. Iar această rugăciune trebuie să fie înmulțită cu o lucrare și am zis să fie pictarea de icoane. Spunea Preafericitul Părinte Daniel că icoana reprezintă o fereastră către cer, iar aceasta deschide și sufletul, și inima copilului, îl face să aibă încredere, să prindă drag în această întâlnire a lor cu Mântuitorul Iisus Hristos, așa după înțelepciunea, priceperea, îndemânarea pe care trebuie să o deprindă și să o înmulțească. Dragul de lucrare se înmulțește aici și îl continuăm în biserică și în activitățile social-filantropice, misionare și pastorale ale bisericii noastre, dar lucrarea propriu-zisă o face Maica Domnului, împreună cu Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfânta Muceniță Filoteea, prin mâna noastră a nevrednicilor, a slujitorilor, credincioșilor și a întregii comunități”, ne-a mai spus parohul Bisericii Dobroteasa.

„Să ai grijă ca în lucrarea ta să nu plângă pământul pe unde calci”

Părinții slujitori și comunitatea de credincioși se străduiesc să continue bogata activitate pastorală și filantropică, care era odinioară, când existau o casă pentru bătrâni și o „ospătărie” pentru copiii săraci cu rezultate bune la învățătură. Aceasta din urmă a fost organizată în 1937 sub numele „Asociația Filantropică Frățiorii Domnului Iisus Hristos” și promova educația creștină a copiilor prin spectacole corale și teatru religios. Totul a durat până în 1948. În prezent, Parohia Dobroteasa se luptă și pentru dobândirea terenului de lângă biserică pentru reconstruirea așezământului. „Îmi aduc aminte de bătrânii mei, care mi-au zis: «Vezi, să ai grijă ca în lucrarea ta să nu plângă pământul pe unde calci, ci să rodească!», adică să ai grijă să semeni, să adapi întotdeauna ca să rodească, mai mult sau mai puțin, dar orice trebuie făcut cu drag. Pe lângă lucrarea noastră față de biserică, grija cea mai mare este refacerea incintei și construirea așezământului social care să cuprindă o grădiniță sau un orfelinat, un centru farmaceutic pentru cei nevoiași, o cantină socială, locuri de cazare pentru oamenii străzii, dar și pentru tinerii care nu au posibilitate financiară și care să fie susținuți pe cheltuiala bisericii. Pe toți i-aș aduce în staulul bisericii, să crească aici, sub ploaia Duhului Sfânt”, a mai spus parohul Bisericii Dobroteasa, Protoieria III Capitală. (Reportaj realizat de Ioan Busaga și publicat în „Ziarul Lumina” din data de 2 martie 2013)

Comentarii Facebook


Știri recente