Mărturisitori ai Ortodoxiei în închisorile comuniste: Pr. Efrem Micloşeanu din Argeș

Cu prilejul Anului comemorativ 2017, istoricul Adrian Nicolae Petcu publică în secțiunea Memoria Bisericii a Ziarului Lumina o serie de articole despre suferințele apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

Redăm în continuare textul despre Pr. Efrem Micloşeanu din Bădeni, judeţul Argeş, publicat în 17 mai 2017, în Ziarul Lumina.


S-a născut în 28 ianuarie 1916 în Micloşani, judeţul Muscel (astăzi Dâmboviţa). După absolvirea Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, a primit darul preoţiei, ajungând să slujească în apropierea satului natal, în Parohia Bădeni, comuna Stoeneşti, judeţul Muscel.

La cererea profesorului de limba latină Paul Găleşanu, liderul mişcării legionare din judeţul Muscel, în 1940 părintele Micloşeanu a acceptat să se implice în această organizaţie. De altfel, în timpul guvernării naţional-legionare, părintele a fost numit primar al localităţii Stoeneşti.

În timpul rebeliunii legionare, în calitate de primar, a fost chemat prin mesaj telefonic de prefectul Găleşanu să strângă un grup de legionari şi să meargă la Câmpulung pentru „apărarea” sediului Prefecturii. Preotul Micloşeanu nu s-a oprit la Câmpulung, ci a mers mai departe, la Rucăr, unde tatăl său suferise un accident mortal.

După evenimentele din ianuarie 1941, părintele Micloşeanu a fost anchetat şi judecat în justiţia militară, dar achitat. În mod evident că un astfel de trecut în arhivele organelor de ordine aveau să-i creeze mari neajunsuri.

Încă din perioada antonesciană era văzut ca un potenţial adversar, dispus oricând să participe la o răsturnare a regimului. La fel avea să fie considerat şi după august 1944. În noiembrie 1944 a fost reţinut pentru a fi internat în lagăr, dar a fost eliberat la puţin timp. În perioada regimului comunist a fost urmărit de Securitate permanent.

În 17 octombrie 1959, a fost arestat de Securitatea Regiunii Piteşti şi trimis în anchetă. A fost interogat asupra trecutului politic din vremea guvernării legionare, activitate care, potrivit anchetatorilor, ar fi fost continuată de preotul Micloşeanu după 23 august 1944.

Părintele nu şi-a asumat scenariul anchetatorilor construit la ordin politic, în schimb a recunoscut o parte din afirmaţiile reproduse de martorii acuzării. El ar fi spus că în RPR este nevoie de mai multă libertate sau se doreşte desfiinţarea Bisericii şi altele, afirmaţii pe care le-ar fi făcut în diverse ocazii.

Prin Sentinţa nr. 240 din 26 mai 1960 a Tribunalului Militar Craiova a fost condamnat la 7 ani închisoare corecţională, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale.

A cunoscut penitenciarele de la Piteşti (octombrie 1959), Jilava (noiembrie 1960, în tranzit) şi Aiud (decembrie 1960).

La Aiud, în iunie 1962, a fost declarat inapt pentru muncă şi a suferit mai multe pedepse, care au totalizat douăsprezece zile de izolare (din cele consemnate în actele penale). De pildă, a fost pedepsit cu două zile de izolare, pentru că jucase şah (3 ianuarie 1961) sau pentru că bătuse alfabetul Morse în ţeava caloriferului. În 13 aprilie 1964 a fost eliberat din penitenciarul Aiud.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Catavasier

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a apărut cartea Catavasier sau Octoih Mic. Cartea cuprinde: Cântările Învierii pe cele opt glasuri, Polielee și Mărimuri, Catavasiile de peste an și alte cântări de trebuință din…

PS Sofronie: Avem datoria să păzim unitatea Bisericii

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a sfințit duminica aceasta biserica cimitirului parohial din Husasău de Criș, informează Pr. Cristian Rus, consilier cultural și relații mass-media al Eparhiei. După târnosirea locașului cu hramurile Învierea lui Lazăr…