În imagini: Episcopul Damaschin Dorneanul a oficiat Slujba Privegherii în cinstea Sf. Iacob Putneanul

priveghere sf iacob putneanul (7)

Sărbătoarea celui de-al doilea ctitor al Mănăstirii Putna a început din seara zilei de 14 mai cu slujba Privegherii oficiată de Episcopul Damaschin Dorneanul.

Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei.

Cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul Sfinților, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veșnice.

Sfintele moaşte aşezate spre închinare în pridvorul mănăstirii

Racla cu moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul și racla cu fragmente din moaștele Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, au fost așezate spre închinare luni, în cursul zilei, în pridvorul bisericii voievodale a Mănăstirii Putna.

Cu prilejul ceremonialului, arhim. Melchisedec Velnic, stareţul mănăstirii, a adresat un scurt cuvânt în care a vorbit despre binecuvântarea sfinţilor putneni.

El a semnalat şi faptul că instituţia familiei este ameninţată de diverşi factori, fapt pentru care a îndemnat „să ne rugăm la Sfântul Iacob Putneanul ca să mângâie familiile creștine și să poarte grijă de copii”.

„Să facă Bunul Dumnezeu ca prăznuirea Sfântului Iacob Putneanul să fie prilej de întărire a familiei creștine, de întărire a școlilor noastre, de întărire a evlaviei noastre, de întărire a obștii noastre, de unitate a obștii noastre, căci Sfântul Iacob Putneanul mult a iubit obștea Putnei și s-a identificat cu dorințele și  cu cerințele ei”, a spus părintele stareţ.

Mănăstirea Putna

Potrivit vechilor cronici moldovenești construcţia mănăstirii, ctitorie a Sfântului Ștefan cel Mare, a început în anul 1466 și s-a încheiat în 1469, sfinţirea având loc în 3 septembrie.

În muzeul de la Mănăstirea putna se află numeroase vestigii de o importanţă crucială pentru identitatea poporului român.

Printre cele mai valoroase obiecte aflate în muzeul Mănăstirii Putna se află Tetraevangheliarul de la Umor, din 1473, o cruce cu trei braţe – datată 1503, cea mai veche de pe teritoriul României- şi o cădelniţă, confecţionată din argint aurit, dăruită mitropolitului Teoctist în semn de mulţumire după ce înaltul ierarh l-a uns domn pe Ştefan cel Mare.

Din epoca lui Ştefan cel Mare se mai află în patrimoniul Putnei şi cădelniţa de la 1470, dăruită de el însuşi mănăstirii, o ferecătură din 1487 a Evangheliarului de la Humor, cu un portret al domnitorului, precum şi o minunată ripidă aurită, dăruită tot de domnitor, în 1497.

Foto credit: Mănăstirea Putna

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente