Bucură-te Sfintei Andrei Şaguna că lucrările tale au stat la temelia renaşterii culturii neamului românesc, se menţionează în acatistul sfântului canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2011. În acest fragment de rugăciune este cuprins un adevăr incontestabil, deoarece sfântul ierarh a îmbinat misiunea duhovnicească cu cea culturală, el a slujit cu adevărat poporul român prin cultură. În timpul păstoririi sale au fost înfiinţate aproximativ 800 şcoli, 25 de manuale au fost redactate şi au fost imprimate peste 200 de tipărituri.
Sfântul Andrei Şaguna a avut un rol providenţial în edificarea culturală şi naţională a poporului român atât prin tipăriturile sale, cât şi prin implicarea sa în actul de învăţământ. El a vrut ca poporul român să fie luminat prin cultură şi educaţie, fapt pentru învăţământul a reprezentat o prioritate pe agenda sa.
Sub îndrumarea lui au fost înfiinţate aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului, acestea fiind coordonate în totalitate de Biserică.
Pr. Prof. Acad. Mircea Păcurariu subliniază faptul că la sfârşitul arhipăstoririi Mitropolitului Andrei Şaguna în eparhie existau aproape 800 şcoli, deci aproape fiecare parohie îşi avea şcoala ei. În felul acesta, „şcolile poporale” româneşti au fost un factor puternic de conservare a limbii în faţa atâtor încercări de înstrăinare (info aici).
Pe lângă faptul că Sfântul Andrei s-a îngrijit de organizarea acestor şcoli confesionale, el a avut în vedere şi redactarea de manuale pentru formarea intelectuală a poporului român. Acad. Mircea Păcurariu face cunoscut faptul că la iniţiativa sfântului au fost editate peste 25 de manuale scrise de câţiva distinşi preoţi din eparhia sa.
Dintre acestea menţionăm: „Abecedar românesc”, „Gramatica română”, „Gramatica germană”, „Abecedar nemţesc”, „Gramatica limbii române” „Abecedar”, „Carte de citire”, „Elemente de geografie”, „Elemente de istorie”, „Elemente de istoria naturii şi fizică”, „Aritmetica” şi „Cărţi de lectură (citire)” etc.
Totodată, în anul 1870, a dispus ca în fiecare parohie să se ţină cursuri serale pentru neştiutorii de carte. Aceste cursuri se ţineau vara, în duminici şi sărbători, iar iarna se preda zilnic scrisul, cititul şi aritmetica. Pe lângă învăţători, au fost chemaţi şi preoţii la acţiunea de luminare a poporului, explică Pr. Mircea Păcurariu.
În 1873, la moartea Sfântului Andrei, Ioan Lupaş scria despre marele ierarh următoarele: „Pentru toţi românii de bine, acest nume va trebui să sune cât mai des şi mai înteţit, ca o trâmbiţă de chemare la muncă nepregetată, la luptă conştientă şi neşovăitoare, la împlinirea bărbătească, fără zăbavă a datoriilor faţă de lege şi de neam.“
Sfântul Andrei Şaguna a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile românilor ortodocşi şi ale românilor în general, membru de onoare al Academiei Române, fondator al gimnaziului românesc din Braşov şi al revistei de informare culturală şi socială „Telegraful Român”.
