Memorialul Revoluției Timișoara, împreună cu SCM Neuromed, a organizat joi, 20 octombrie 2016, la Sediul Memorialului vernisajul expoziției intitulat Imagini de familie dintr-o insulă de românitate. Expoziția a reunit mai multe fotografii vechi ale familiilor de români din satul Sân-Mihai/Lokve din Serbia. Curatorii expoziției au fost Marin Mohan și Marcel Tolcea, informează Biroul de presa al Arhiepiscopiei Timisoarei.
La eveniment au participat Roxana Teodora Iliescu, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului, precum și oameni de cultură și studenți timișoreni.
Din partea Centrului eparhial a fost prezent părintele consilier Zaharia Pereș. În cuvântul său, părintele a lăudat inițiativa de a se organiza o expoziție care să aibă o asemenea tematică. De asemenea, părintele a arătat importanța pe care familiile din Banatul Sârbesc au dat-o păstrării portului popular, culturii și tradițiile etnografice.
O astfel de expoziție care arată că familiile de români au păstrat, chiar dincolo de graniță fiind, valorile identitare ale poporului român, aspect foarte important cu valoare de paradigmă mai ales în timpurile noastre, întrucât portul popular, cultura și tradițiile etnografice, transmise succesiv de la o generație la alta de români, relevă atât originea etnică a acestor familii, cât și respectul lor față de valorile identității naționale românești, a spus părintele Zaharia Pereș.
La rândul său, Marcel Tolcea, unul din curatorii expoziției a precizat că fără păstrarea memoriei trecutului o comunitate își poate pierde identitatea.
Cel mai important exercițiu de jurnalism este memoria și, de fapt, singurul muzeu din lume este cel al memoriei vii, nu cel al memoriei muzeificate, termen care, din păcate, este conotat negativ. O instituție care nu păstrează memoria comunității, nației este sortită să cadă în cenușa uitării. Nu e nimic mai îngrozitor decât să îți uiți identitatea! Memoria nu se referă la inventarierea lucrurilor din trecut, ci la așezarea lor într-un colț al sesibilității noastre, care ne face să fim atenți la ceea ce noi gândim ca instanță morală, având în vedere că morala nu se referă doar la etică și principii, ci și la așezarea lucrurilor bune într-un continuu.
Localitatea Sân-Mihai (Lokve) este una dintre cele mai vechi așezări locuite de români din Banatul Sârbesc. Portul tradițional femeiesc din Sân-Mihai, prin elementele sale constitutive, se încadrează în tipologia generală a portului românesc, având ca punct de identificare piesele de acoperire a capului în formă de bonetă, cămașa și poalele. De asemenea și portul bărbătesc are în alcătuirea sa elemente străvechi de îmbrăcăminte, care îl înscriu în tipologia generală a costumului românesc compus din: acoperitori de cap (căciuli sau pălării), cămașă asociată cu izmene sau pantaloni de lână, brâu, pieptar și încălțăminte.
