Duminica Sfintei Maria Egipteanca la Catedrala Patriarhală

Biserica Ortodoxă se află astăzi, 29 martie 2015, în Duminica a V-a din Postul Mare, duminică închinată Sfintei Maria Egipteanca. La Catedrala Patriarhală, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Biserica a rânduit ca în această Duminică să se citească pericopa din Evanghelia după Sf. Marcu, versetele de la 32 la 45 din capitolul 10 şi pericopa de la Sf. Ev. Luca, versetele 36-50 din capitolul 7.

Întâietatea unei persoane în raport cu ceilalţi stă în multa ei slujire

În cuvântul său de învăţătură, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, făcând referire la pericopa Evanghelică de la Marcu, a vorbit despre raportul dintre întâietate şi slujirea semenilor.

„Cel care doreşte să fie întâi să fie slujitorul tuturor. Aceasta este de fapt lecţia şi învăţătura principală a acestei Evanghelii. Întâietatea unei persoane în raport cu ceilalţi stă în multa ei slujire, în sacrificiul pe care îl face pentru celălalt, în grija pe care o arată altuia, nu în această dorinţă, uneori nestăvilită, de a fi întâi pentru a arăta celorlalţi cine suntem de fapt. Îmi amintesc de cuvintele unuia dintre părinţii Bisericii care spunea că omul este cu adevărat mare numai când stă în genunchi. Doar atunci este omul cu adevărat mare cu adevărat când se roagă şi când îşi recunoaşte limitele şi starea lui în raport cu Dumnezeu Atotţiitorul şi a toate Făcătorul. Nu şederea pe un tron înalt este numaidecât superioritatea pe care trebuie să o dovedim altora, ci lucrarea noastră pentru ceilalţi”, a spus Preasfinţia Sa.

Pocăinţa se lucrează în smerenie şi tăcere

Vorbind despre Sfânta Maria Egipteanca, Preasfinţia Sa a arătat că vreme de 47 de ani Sfânta a făcut o pocăinţă exemplară, în istoria Bisericii şi în istoria celor care şi-au plâns păcatele fiind puţine exemplele care vădesc o asemenea dragoste şi o asemenea râvnă care a compensat păcatul şi înstrăinarea ei de Dumnezeu din tinereţe.

Totodată, arătând exemplul Sfintei Maria Egipteanca, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidenţiat importanţa pocăinţei în viaţa noastră, şi a subliniat faptul că pocăinţa trebuie făcută în smerenie şi în tăcere.

„Drept măritori creştini, din viaţa Cuvioasei Maria Egipteanca, din această cutremurătoare şi preafrumoasă istorisire pe care ne-a lăsat-o Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, învăţăm că pocăinţa unei persoane îi poate schimba în mod total starea pe care o are faţă de Dumnezeu. Un om oricât ar fi de păcătos, oricât ar fi de depărtat de la calea Evangheliei dacă doreşte şi pune început bun el îşi poate schimba viaţa. Învăţăm din viaţa Cuvioasei Maria Egipteanca faptul că pocăinţa trebuie să ne preocupe pe fiecare în parte. Chiar şi cei care au avut o experienţă a păcatului aidoma Mariei Egipteanca sau într-o formă mai uşoară să învăţăm că această pocăinţă se lucrează în smerenie şi în tăcere. Sfânta Maria Egipteanca ar fi putut alege calea unei pocăinţe publice, dar ea ne învaţă că pocăinţa se face de către persoana în cauză înaintea lui Dumnezeu. Ea a ales această pocăinţă departe de ochii schimbători şi înşelători ai oamenilor şi s-a aşezat sub milostivirea lui Dumnezeu. Dumnezeu este singurul cunoscător al inimilor şi pocăinţa trebuie să o îndreptăm către El şi nu către oameni, pocăinţa nu trebuie făcută doar de ochii oamenilor. Sfânta Maria Egipteanca ne arată că smerenia şi întoarcerea sunt foarte importante în viaţa cuiva. Întoarcerea din lumea păcatului este dorinţa fiecăruia de a se întoarce la casa Părintelui celui Bun aşa cum ne-a vorbit la începutul Triodului Evanghelia fiului Risipitor”, a spus Preasfinţia Sa.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala ”Neagu Ionescu“ a Catedralei arhiepiscopale din Buzău.

Sfânta Maria Egipteanca a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și începutul celui de-al V-lea. Viaţa sa, una dintre cele mai cunoscute istorii ascetice din toate timpurile, a fost scrisă de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.

Comentarii Facebook


Știri recente