Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat în Duminica I-a din Postul Mare, numită și a Ortodoxiei, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Astăzi a fost săvârșită în toate bisericile ortodoxe Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
În cuvântul de învățătură, Patriarhul României i-a îndemnat pe credincioși să apere dreapta credință de multele rătăciri din timpul nostru, să trăiască mai intens și să cunoască mai bine Ortodoxia.
„Toți ortodocșii să trăiască mai intens dreapta credință, să o apere în fața multor rătăciri din timpul nostru și să o cunoască mai bine. De aceea, în fiecare casă, pe lângă Sfânta Scriptură, Ceaslov și Psaltire trebuie numaidecât să existe și Învățătura de credință ortodoxă. Aceasta este o carte de peste 300 de pagini cu întrebări și răspunsuri. Se explică acolo dreapta credință, dar și dreapta viețuire creștin-ortodoxă și cultul ortodox. Deci, avem o perioadă de întărire în Ortodoxie, de întărire în credința ortodoxă, în evlavia ortodoxă și să cultivăm în casele noastre rugăciunea în fața icoanelor, să cinstim sfintele icoane ca să simțim și noi împreună cu Sfântul Apostol Petru că cei care Îl iubesc pe Hristos simt o bucurie negrăită și preaslăvită”, a spus Preafericirea Sa, după cum informează Radio TRINITAS.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit și despre legătura dintre Împărăția lui Dumnezeu și Biserică, vederea prin credință și despre dreapta credință.
„Dreapta credință nu este o convingere intelectuală că Dumnezeu există. Sau nu este doar o convingere intelectuală, ci este o comuniune, o legătură vie cu Dumnezeu Cel nevăzut pe care însă Îl vedem duhovnicește prin ajutorul pe care ni-l dă prin luminarea minții, prin încălzirea inimii și mai ales prin bucuria cea negrăită și preaslăvită pe care o simt cei care se roagă și mai ales sfinții nevoitori care se roagă tot timpul. Dreapta credință înseamnă mărturisirea dumnezeirii lui Hristos, lumina aceasta nevăzută cu ochii trupești, dar simțită sufletește este lumina dreptei credințe”.
Referitor la cultul sfintelor icoane, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a spus că ele nu sunt doar podoabe în Biserică, ci prin ele se mărturisește dumnezeirea lui Iisus din Nazaret.
„În primul rând, icoana este o mărturisire dreaptă a adevărului întrupării Fiului lui Dumnezeu Celui nevăzut Iisus Hristos și a rostului întrupării sau înomenirii Lui. În al doilea rând, icoana este o chemare la rugăciune și un ajutor pentru rugăciune. În al treilea rând, icoana este o binecuvântare pentru bucuria vieții”.
Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înțelesul „cerurilor deschise”, sintagmă menționată în pericopa din Evanghelia de la Ioan, citită în această duminică.
„Vederea cerurilor deschise. Aceasta este Ortodoxia. Vedem prin dreapta credință Cerurile care ni se deschid și ni se deschid ca să ne rugăm împreună cu îngerii lui Dumnezeu care se înalță și coboară. Nu a spus care coboară și se înalță, ci se înalță și coboară peste Fiul Omului, adică îngerii lui Dumnezeu se înalță ducând rugăciunile Bisericii, care este Trupul tainic al Domnului, la Ceruri și aduc de la Ceruri pentru Biserică, pentru credincioșii care se roagă binecuvântarea lui Dumnezeu. Cerurile deschise înseamnă vederea legăturii dintre Biserica din Ceruri a Preasfintei Treimi și a Sfinților și Biserica de pe pământ, Biserica rugătoare, luptătoare. Această vedere a legăturii dintre Împărăția lui Dumnezeu și Biserică, această vedere a legăturii este dreapta credință. Credința este o vedere dincolo de vederea trupească, este o vedere duhovnicească”, a mai explicat Patriarhul României, după cum informează TRINITAS TV.
Dreapta credință, a mai arătat Preafericirea Sa, ni se face cunoscută și prin sfintele icoane. Acestea sunt memoria vizuală a Bisericii.
„Prin icoană noi mărturisim că Întruparea Fiului lui Dumnezeu Cel veșnic a fost o realitate, un adevăr și nu a fost o fantomă, o nălucire, o închipuire. Desigur, nu mărturisim prin icoană doar faptul sau adevărul că Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu cel nevăzut S-a făcut văzut și a viețuit pe pământ, ci mărturisim prin icoane de ce Cel nevăzut S-a făcut văzut, de ce Dumnezeu S-a făcut Om. Și anume, Dumnezeu Cel sfânt S-a făcut om ca pe oameni să-i sfințească și ca atare noi nu pictăm doar icoana Mântuitorului cel Unul Sfânt, ci și icoana sfinților pentru că de aceea a venit în lume Fiul lui Dumnezeu cel Sfânt ca să sfințească pe oamenii ce cred în Dumnezeu și împlinesc voia Lui în viața lor”.
Atât icoanele pe care le avem în casă, cât și cele din sfintele lăcașuri ne cheamă, pe noi, creștinii, la rugăciune.
„Icoana nu este făcută doar ca s-o admirăm într-un muzeu. Ea este făcută ca să ne rugăm Sfântului al cărui chip este pictat pe icoană. Ea este făcută pentru convorbire duhovnicească cu sfinții. De aceea, când ne întâlnim cu un om nu începem să ne uităm la hainele lui, ci îl salutăm și vorbim cu el. Când ne întâlnim cu o icoană nu începem să întrebăm din ce secol, din ce stil, cine a pictat-o, cum este cromatica, ci ne închinăm, o sărutăm și ne rugăm în fața Sfintei Icoane așa cum ne întâlnim cu o persoană pe care o iubim, o îmbrățișăm, o respectăm. Deci, icoana ne cheamă la rugăciune. Sfinții din icoane sunt dascăli ai noștri în dreapta credință, dar și rugători pentru noi. Noi ne rugăm lor ca ei împreună cu noi să se roage Preasfintei Treimi”.
Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat, în cuvântul său, pe toți cei care păstrează și transmit dreapta credință, de la părinți și profesori de religie, până la pictorii iconari, amintind cu această ocazie de concursurile Patriarhiei Române adresate pictorilor.
„Mai mulți ani la rând aici la Patriarhie a fost organizat Concursul Icoana din sufletul copilului. Mai nou însă am hotărât ca să organizăm în fiecare an un concurs pentru pictarea icoanelor adresate adulților, celor care doresc să fie misionari iconari, celor care cu binecuvântarea Bisericii li se dă posibilitatea să cultive darul acesta de a picta icoane. Este un mare dar acesta și este o mare nevoie de pictori buni care înțeleg sensul duhovnicesc al icoanei și îl exprimă artistic potrivit regulilor Bisericii. Icoana – lumina credinței este titlul acestui concurs care începând cu anul trecut se desfășoară în Patriarhia Română”.
La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a fost felicitat cu prilejul aniversării a 23 de ani de la hirotonia întru arhiereu, eveniment ce a avut loc în Duminica Ortodoxiei. Cu acest prilej, Părintele Patriarh a mulțumit tuturor ierarhilor, colaboratorilor și credincioșilor care zilnic se roagă pentru sănătatea și mântuirea Sa.
„Într-adevăr, 23 de ani au trecut repede și nu ne mai uităm în urmă decât pentru a mulțumi lui Dumnezeu și celor prin care El a lucrat ajutându-ne ca să răspundem chemării Lui. Când ne uităm la câte mai sunt de făcut ceea ce am săvârșit ni se pare puțin pentru că sunt noi și multiple nevoi ale Bisericii astăzi în toate domeniile de activitate, dar trebuie să mulțumim celor prin care Dumnezeu a lucrat la formarea noastră și la lucrarea noastră ca sprijin, ca inspirație. Aici ne gândim la părinții după trup, părinții duhovnicești și membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care au răspuns propunerii Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului când i-a chemat la arhierie”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost hirotonit episcop în Duminica Ortodoxiei, în data de 4 martie 1990, în Catedrala Mitropolitană din Timișoara de către Înaltpreasfințitul Părinte Nestor, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului și Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului.
Totodată, în Catedrala patriarhală, după Sfânta Liturghie, a fost prezentat volumul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Semne de speranță în vreme de suferință. Lucrarea Bisericii în societate în 2012, apărut la Editura Basilica. Cartea a fost prezentată de redactorul-coordonator Părintele Sorin Vasile Tancău.
„Conținutul bogat al acestei lucrări suscită din partea cititorului o atenție deosebită pentru profunzimea ideilor sale. Sunt 565 de pagini ilustrate color cu fotografii de la evenimentele majore ale Bisericii Ortodoxe Române. Sunt trei idei care se desprind cu mare ușurință la lectura acestei lucrări. Mai întâi grija pastorală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel care este oglindită prin actele de sfințire, prin pastorale și scrisori irenice care ne sunt prezentate în această lucrare. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit nenumărate biserici atât în Arhiepiscopia Bucureștilor cât și în țară în cadrul vizitelor canonice și pastorale. Cea de-a doua idee care se desprinde din această lucrare este activitatea misionară și culturală a Întâistătătorului Bisericii noastre. Când spun aceste lucruri mă gândesc la capitolele mesaje din această lucrare, cuvântări sau condoleanțe. Cea de-a treia idee pe care aș dori să o menționez este relația Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Biserici ortodoxe surori, fiind una de prietenie și de dragoste frățească. Totodată, deschiderea pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel o are față de celelalte culte creștine”
Volumul Semne de speranță în vreme de suferință este al V-lea din seria Lucrarea bisericii în societate.
Tot astăzi, în bisericile din Patriarhia Română au fost organizate colecta pentru Fondul Central Misionar. Credincioșii au fost îndemnați să participe, după puterile lor, la ajutorarea semenilor, prin pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei, citită în toate lăcașurile de cult.
La slujbă au participat sute de credincioși.
Cultul Sfintelor Icoane, al Sfintei Cruci și al Sfintelor Moaște a fost restabilit de Sinodul VII Ecumenic de la Niceea, din anul 787. Sinodul ținut la Constantinopol în 843 a hotărât ca, în prima duminică din Postul Mare, să se sărbătorească biruința Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor sau abaterilor de la dreapta credință.
Foto: ZIARUL LUMINA
