Cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din 29 iunie, Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa şi Catedrala din Huşi îşi vor sărbătorii ocrotitorii.
Cele două lăcaşuri de cult au o însemnătate deosebită, cea din Constanţa este prima biserică românească din oraşul de la malul Mării Negre construită după războiul de Independenţă, iar Catedrala din Huşi este ctitorită de Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare.
Catedrala din Constanţa
Cea mai veche biserică în funcţiune din Constanţa, Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel a fost construită între anii 1883-1895.
Este prima biserică românească din oraş construită imediat după războiul de independenţă din 1877.
Planurile de construcţie aparţin renumitului arhitect român I. Mincu.
Biserica are formă de treflă, iar pridvorul este susţinut pe coloane de marmură cu capiteluri ornamentate în motive vegetale.
Exteriorul bisericii, în cărămidă presată cu centuri de ciment profilate simetric, ridică valoarea monumentală a clădirii declarată, din anul 1953, monument de arhitectură înscris la nr. 3327/1954.
Piatra fundamentală a fost sfinţită în data de 4 septembrie 1883, în timpul episcopului Iosif Gheorghian al Dunării de Jos. Prima pictură a fost executată în ulei de pictorul Gh. D. Mirea.
O dată cu reactivarea Arhiepiscopiei Tomisului, în 1990, a devenit Catedrală Arhiepiscopală, iar din 2002, menţinându-şi statutul, este organizată ca locaş monahal, sub numele de Mănăstirea Sfântul Apostol Petru şi Pavel.
În Catedrală se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului realizată în 1932, după vestita icoană „Prodromiţa” de la Schitul Prodromul din Sfântul Munte Athos- Grecia, păstrată trei ani în Schitul Durău-Neamţ, adusă de către episcopul Gherontie Nicolau, în anul 1935.
De asemenea, în lăcaşul de cult se află moaştele următorilor sfinţi: Împărăteasa Elena, Andrei Criteanul, Pantelimon, Epistet şi Astion de la Halmiris, Zotic, Atal, Camasie, şi Filip de la Niculiţel, Simeon Stâlpnicul, Auxentie, Stelian, Rufim şi Anaretenton.
Catedrala din Huşi
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi a fost construită de Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Huşilor în perioada 1753-1756.
Această biserică a îndeplinit rolul de Catedrală a Episcopiei Huşilor între anii 1598-1949, iar după reînfiinţarea Episcopiei Huşilor, în 1996, şi-a reluat acest rol.
Monument istoric de valoare, reconstruit în secolele XVIII-XIX, lăcașul de închinăciune mai păstrează astăzi doar urmele temeliilor și pisania din vremea marelui domnitor.
Biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, incendiată și jefuită în 1711 de tătari și a fost reclădită în perioada 1753-1756 de către episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.
Lăcașul a suferit numeroase transformări de la ferestre în sus; în 1863 zona cornișei, în 1945 turlele, s-a adăugat în 1896 proscomidiarul, în 1910 veșmântăria și în 1945 pridvorul cel mare.
Biserica a fost pictată de Gheorghe Tattarescu, între 1890-1891, pictură refăcută în 1945 și în 1996.
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi are plan triconc, cu turlă pe naos şi turn clopotniţă pe pronaos.
Faţadele monumentului sunt realizate în stil baroc, fiind păstrată organizarea tradiţională pe două registre separate de un brâu.
Absida altarului are formă poligonală în exterior, cu şapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi şi arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are formă octogonală, fiind sprijinită pe arcuri dublou şi coloane adosate. Deasupra altarului şi absidelor laterale sunt bolţi semicilindrice.
Foto credit: Ziua de Constanţa
