Campania „Donează sânge! Salvează o viaţă!”, desfășurată la nivelul Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului are ca partener Centrul de Transfuzie Sanguină Maramureș. Această campanie este inspirată de acțiunile similare desfășurate în întreaga Patriarhie Ortodoxă Română, iar în eparhia noastră este susținută și promovată de Preasfinția Sa Iustin Sigheteanul.
„Îi încurajăm, așadar, pe care credincioşii din Eparhia Maramureșului și Sătmarului să contribuie la promovarea vieții și să doneze sânge”, a precizat Pr. Gavril Vasile Băban.
În Biserica Ortodoxă Română, Comisia de Bioetică[1] responsabilă cu reglementarea principiilor moralei creștine și aplicarea lor în viața actuală face următoarele specificații cu privire la Donarea de organe și, implicit, la Donarea de sânge: prin “transplantul de țesuturi și/sau de organe se înțelege acea activitate medicală complexă care, în scop terapeutic, înlocuiește țesuturi și/sau organe umane compromise morfologic și funcțional, din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare, dovedite ca fiind sănatoase”.
Donarea de sânge trebuie să aibă la temelie iubirea creștină a celui ce dăruiește și împlinirea acesteia în iubirea celui care primește. Cu alte cuvinte: să respecte demnitatea persoanei (donator, receptor, medic), să aibă scop terapeutic, să fie în folosul aproapelui, să respecte viața și chiar moartea persoanei umane, să respecte drepturile omului și dimensiunea duhovnicească a existenței umane, să nu fie determinată de oportunisme politice sau economice, de curiozități medicale, la moda în lumea noastră secularizată.
Actul de donare are ca principiu de bază iubirea creștină față de aproapele și jertfelnicia; donarea nu poate să fie obiectul unor tranzacții, situație în care acele bonuri valorice primite nu sunt considerate ca o retribuție pentru cantitatea de sânge donată, ci o agapă creștină care să contribuie la o refacere mai grabnică a donatorului, un gest benevol și de respect din partea centrului de recoltare a sângelui către donatorul care a contribuit la salvarea vieții unui semen.
Donatorul face în acest fel un gest asemănător cu cel al martirilor pentru cei aflați în suferință și, astfel, îi ajută să beneficieze de mai mult timp pentru pocăinţă şi dobândirea desăvârșirii.
