De 165 ani Telegraful Român: „din 1853 în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor“

Se împlinesc miercuri 165 de ani de la prima apariţie a Telegrafului Român. Aşa cum evidenţiază şi moto-ul publicaţiei, din 1853 se află „în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor“. „Telegraful român“ apare neîntrerupt din 3 ianuarie 1853, la Sibiu, fiind ctitoria de suflet a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna.

În data de 31 octombrie 1852, episcopul Andrei Şaguna cerea poliţiei din Sibiu şi noului guvernator Karl von Schwarzenberg, aprobarea pentru tipărirea unui ziar românesc la Sibiu,  „pentru ca poporul să fie lămurit asupra adevăratelor sale interese şi trebuinţe şi să i se dea o cultură potrivită cu cerinţele vremii” (mai multe info aici).


Telegraful Român poate fi citit și pe internet


Autorităţile au acceptat, în cele din urmă, şi astfel, la 3 ianuarie 1853 a apărut primul număr al Telegrafului Român.  În acelaşi prim număr a fost publicat Programul – Prenumeraţiunea – ce propunea ferme scopuri educative:

„Tendinţa acestei gazete va fi: a împărtăşi poporului român din politică, industrie, comerciu şi literatură, idei şi cunoştinţe practice, potrivite cu timpul şi măsurate trebuinţelor lui; a-l învăţa ca să-şi cunoască poziţiunea şi drepturile în stat; a-l lumina asupra intereselor care taie în viaţa privată şi publică a lui, şi a-i mişca activitatea puterilor fizice şi morale; a da direcţiune spiritului lui cătră tot ce contribuie la înaintarea şi dezvoltarea sa, şi a-l convinge că numai prin îmbunătăţirea stării sale materiale şi morale poate ajunge la cultură şi fericire” (mai multe info aici)

Titlul ziarului a apărut, dintru început, cu caractere latine. În schimb, materialele aşternute în pagini au fost tipărite în chirilică (slove) până în 1863, când grafica chirilică a fost înlocuită cu cea latină.

Dimensiunile iniţiale ale ziarului au fost de 40 x 25 cm, pentru ca mai apoi să ajungă la dimensiuni de 50 x 35 cm. Aşa s-au păstrat până prin anii optzeci ai secolului XX, când dimensiunile ziarului au fost de 42 x 30 cm, cum sunt şi azi.


Sfântul Andrei Şaguna a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile românilor ortodocşi şi ale românilor în general.

În 1873, la moartea Sfântului Andrei, Ioan Lupaş scria despre marele ierarh următoarele: „Pentru toţi românii de bine, acest nume va trebui să sune cât mai des şi mai înteţit, ca o trâmbiţă de chemare la muncă nepregetată, la luptă conştientă şi neşovăitoare, la împlinirea bărbătească, fără zăbavă a datoriilor faţă de lege şi de neam.“

Foto credit: Ziarul Lumina

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente