Sub patronajul Patriarhiei Române, Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie și Știință al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în cooperare cu Centrul de Dialog și Cercetare în Teologie, Știință și Filosofie, din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” – Universitatea București, desfășoară până în luna martie a acestui an proiectul „Courses on the Relation Among Science, Religion and Philosophy from an Orthodox Christian Perspective”. Componenta principală a acestui proiect interdisciplinar, care a început în martie 2011, a constituit-o cursul postuniversitar de lungă durată, structurat pe două semestre, în două serii, desfășurat la Iași și București.
Cursul care s-a adresat în special cadrelor didactice de liceu a urmărit prezentarea unor subiecte actuale din filosofie și știință în perspectivă teologică, încercând să le ofere profesorilor o formare specifică, menită să-i ajute în activitatea didactică, astfel încât elevilor să li se creeze o viziune generală asupra disciplinelor din curricula școlară. La București, cursul s-a încheiat miercuri, 6 februarie 2013, prilej cu care cei 50 de cursanți din cea de-a doua serie au primit diplome și au avut prilejul să-și exprime bucuria participării la un astfel de curs, dar și convingerea aplicării cu succes a ceea ce au dobândit timp de două semestre. Cursurile care s-au desfășurat la Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” au fost susținute de dr. Adrian Lemeni, conferențiar la Catedra de teologie sistematică a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, care a adus perspectiva teologică, dr. Ștefan Trăușan-Matu, specialist în inteligența artificială și profesor universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, care a construit dialogul între inteligența artificială și religie, dr. Costea Munteanu, specializat în economie internațională și profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, care a adus perspectiva economică în dialog cu religia, și dr. Hrisanti Bulugea, profesor de religie de gradul I, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 16 din București, care a coordonat modulul pedagogic al acestui curs interdisciplinar. Seminariile au fost susținute de diac. dr. Sorin Mihalache, asistent universitar la facultățile de teologie ortodoxă din București și Iași.
Cursul a fost structurat pe patru mari secțiuni și 24 de teme. „O primă secțiune se referă la domeniul cunoașterii, gnoseologia teologică, patristică în special, și epistemologia științifică. Cea de-a doua secțiune s-a referit la cosmologie și la maniera în care cosmologia științifică astăzi poate constitui o interfață în dialogul dintre teologie, filosofie și știință. Cea de-a treia secțiune se referă la antropologie și la diferitele tendințe antropologice actuale, iar ultima, cea de-a patra, se referă la științele sociale și economice, provocările sociale și economice din societatea actuală”, după cum ne-a spus dr. Adrian Lemeni.
Sarcina infinită de a lega informații teoretice cu viața însăși
Întrucât acest curs s-a desfășurat într-un parteneriat al Centrului de Dialog și Cercetare în Teologie, Știință și Filosofie din cadrul Facultății „Justinian Patriarhul” cu Casa Corpului Didactic din București, la cursul festiv, aceasta a fost reprezentată de profesoara Minodora Gavrilă, care a mulțumit în numele instituției, apreciind parteneriatul și asigurând totodată pe cei implicați de tot sprijinul și de acum înainte.
Conf. Adrian Lemeni, directorul Centrului de Dialog de la București, și-a exprimat speranța ca, în baza acestui parteneriat, cursul să fie acreditat, astfel încât profesorii participanți să primească credite, menționând că „a fost o ocazie deosebită să discutăm despre subiecte de actualitate cu colegi profesori, a fost o ocazie de a interacționa având puncte de vedere din diferite domenii. Sper ca realmente ce s-a întâmplat aici să fie dovada unui dialog efectiv, nu doar la nivelul unor domenii sau al unor probleme puse doar impersonal, atunci când vorbim despre teologie, filosofie și știință, ci la nivelul persoanelor, la nivelul foarte concret, la întâlnirea față către față. Acest lucru cred că reprezintă reușita foarte mare a unui dialog direct, a unor informații care sper să fie valorificate în activitatea pe care dumneavoastră o aveți. Bineînțeles, menționez disponibilitatea noastră de a rămâne în legătură, de a exista o continuitate practic în munca pe care am început-o împreună, și din acest punct de vedere sper ca pe viitor să existe ocazia de a valorifica tot ceea ce am făcut în cadrul acestui proiect”.
De asemenea, dl Lemeni i-a invitat pe cei cu adevărat interesați de acest dialog să participe la dezbaterile Centrului de Cercetare în Teologie, Știință și Filosofie din București, amintind totodată de cursurile care vor începe luna următoare la Academia de Științe Economice, coordonate de dl Costea Munteanu, care din motive serioase n-a putut fi prezent la ultima întâlnire. Aceste cursuri au ca subiect central teme de actualitate, de economie internațională, alte subiecte sociale, firește prezentate, ținând cont de colaborarea cu cei implicați până acum în dialog, în perspectivă creștină.
În continuare, dl Ștefan Trăușan Matu și-a exprimat bucuria și convingerea unei experiențe foarte interesante, aceea „de a vă avea ca și colegi cursanți, căci și noi am învățat ceva; orice interacțiune se face din ambele părți, mai ales că dumneavoastră aveți pregătiri deosebite și vreau să vă mulțumesc. Sunt sigur că ne vom mai vedea și cu alte ocazii, vă urez să vă bucurați pentru această experiență și sper să vă fie foarte util ceea ce am făcut împreună și să ne vedem în alt context, spre rodirea acestor întâlniri”.
Și diaconul Sorin Mihalache a ținut să menționeze bucuria unei astfel de experiențe, pe care a calificat-o una de „anduranță intelectuală și spirituală”. A fost o experiență de anduranță și pentru formatori, pentru că n-au fost ușoare gestionarea unui bagaj atât de mare de date și mai ales parcurgerea drumului lung între informație și viață, o chestiune foarte provocatoare astăzi. „Ne rămâne o sarcină infinită, aceea de a face acest drum teribil de lung, extrem de necesar și de pasionant, care leagă cele mai adânci și mai abstracte informații cu viața însăși. Dacă nu ajungem, după subiectele teoretice, la viață, zadarnică este orice formă de cunoaștere. Și asta a fost provocarea noastră, pentru că dumneavoastră de fiecare dată ați împins către viața concretă, prin intervențiile și întrebările dumneavoastră care voiau să lege direct problematica cursului de provocările cele mai concrete ale zilei, și asta a făcut ca acest curs să fie adevărat, solicitant, punând în corzi mintea și experiența noastră, a profesorilor. Și al doilea lucru foarte important pe care vreau să-l subliniez este că nu putem merge înainte fără dumneavoastră. Avem nevoie de pasiunea și de perseverența dumneavoastră, pentru că nu suntem mulți cei care prețuim acest domeniu. Și aceasta pentru că dialogul dintre teologie, filosofie și știință este un domeniu adeseori blamat, în unele momente chiar în mod justificat, fiind o arie apărută recent, insuficient formalizată. De aceea sunt necesare mai multe filtre critice, mai multe minți atente, ca toate aspectele să fie puse la punct, și din acest motiv pasiunea și insistența dumneavoastră ne motivează de fiecare dată să nu renunțăm. Acestea sunt bucuria și creșterea noastră în calitate de coordonatori ai programului, să vă vedem pasionați. Dacă am reușit să transmitem această pasiune, cursul și-a avut rostul lui”, a subliniat diac. Sorin Mihalache.
Dr. Hrisanti Bulugea a precizat că această experiență a fost una extraordinară, întrucât fiecare modul, fiecare curs pe care l-a ținut, l-a pregătit pornind de la chestiuni reale, de la întrebările pe care le primea la curs.
O imagine completă asupra întregii creații
Nu numai formatorii s-au exprimat pozitiv și optimist cu privire la această experiență, ci și cei formați. Tânărul profesor de religie de la Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” din București, Andrei Temistocle, găsește utilitatea cursului mai ales datorită faptului că te ajută să privești global această relație: teologie, filosofie și știință. „Îmi amintesc cu foarte mare plăcere de una din zilele în care am participat la curs, dimineața, iar după-amiază am avut ore la liceu. Vorbisem dimineață despre modelul acesta inflaționist. Părintele diacon Sorin Mihalache a ținut un seminar extraordinar, demn de amintit, și am reușit să reiau unele dintre idei la ora de religie în clasa a X-a cu foarte mare succes. Nu neapărat a contat faptul că am putut să redau, ci au contat imaginea și perspectiva de ansamblu pe care copiii au simțit-o ca venind din partea profesorului. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că a potrivit lucrurile să fie în acest fel și am convingerea că e o idee de bun augur și cred că ar trebui, de ce nu, să fie continuat acest proiect și pe viitor. Avem nevoie să înțelegem că lucrurile nu sunt atât de rupte unele de altele, așa cum am fost obișnuiți atât timp să credem.”
Claudia Maria Iluți este profesoară de arte plastice la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, iar motivul pentru care a ajuns la acest curs pe care a deprins să-l iubească este mottoul după care se ghidează în meseria pe care și-a ales-o, și anume acela de a lucra în armonie pentru armonia copiilor, iar acest curs, spune ea, a ajutat-o să dea o imagine mult mai complexă asupra întregii creații. „Îmi ajută mult să știu că latura artistică poate să aibă o legătură foarte strânsă nu numai cu divinitatea, nu numai cu filosofia, ci chiar și cu știința. Și nu spun asta referindu-mă la faptul că, știind că noi folosim culori, toate au baze științifice, la reacții chimice, ci la modul în care culoarea și creativitatea fac parte din viața noastră de zi cu zi, iar copiii trebuie să înțeleagă că e un proces foarte frumos. E adevărat că trebuie să muncească, dar e un proces complex și e bine să nu se dea la o parte. Mi-ar plăcea foarte mult ca următorul modul să fie puțin mai complet din punctul meu de vedere, adică să fie dialogul dintre teologie, filosofie, știință și artă. Pentru că eu cred că în artă se găsesc absolut toate. Este atât de complexă arta, încât ea ne ajută să ne completăm în istoria omenirii. Datorită artiștilor noi cunoaștem foarte multe lucruri. Înainte, imaginea unui artist și principiul după care se forma erau acela de om complex. El încerca să știe mai multe din toate, nu era deloc plafonat. Era un om al vremurilor lui, dar care făcea parte din elita intelectuală. Așa că eu cred că noi, artiștii, ar trebui să ne întoarcem la acel om complet, căci artiștii trebuie să facă lumea mai frumoasă și trebuie să scoatem în evidență, prin asumarea mesajului artistic, faptul că noi formăm și viziunea, și sufletul. Lucrăm cu toate, nu numai cu intelectul, ci și cu sufletul, și cu inima, și cu mintea”, spune din convingere Claudia Iluți.
De profesie inginer electronist în domeniul militar, dar și absolvent de teologie didactică și al unui program de master în Comunicare și comuniune eclezială în spațiul ortodox, domnul Ioan Burdușel caută acea componentă divină din microcosmosul fantastic și așa de bine pus la punct după acele legități pe care numai Dumnezeu le poate pune în practică și-n viața oamenilor. „Și în creație, și în materie, nu am cuvinte să vă spun cât de mult m-am bucurat că există o altfel de componentă pe care, repet, ca inginer și ca materialist al vremurilor trecute, având în vedere educația primită înainte de Revoluția din 1989, nici nu credeam că este posibilă o astfel de dezvoltare a minții, încât oamenii să ajungă să caute practic ceva care pune în mișcare, ceva care nu se vede și totuși există”. (Articol publicat în sărtămânalul Lumina de Duminică din data de 17 feb. 2013, semnat de Narcisa Elena Balaban)
