Ocrotirea vitalităţii şi diversităţii planetei noastre este o responsabilitate sfântă şi o vocaţie comună.
Această planetă este un organism dătător de viaţă, care este mai mult decât suficient pentru cei care ştiu şi practică moderaţia.
Considerăm că rădăcinile crizei mediului nu sunt în principal economice sau politice, nici tehnologice, ci în mod profund şi esenţial religioase, spirituale şi morale. Este o criză despre şi din interiorul inimii omului.
O societate care îşi ignoră misiunea de a purta de grijă pentru toţi oamenii este o societate care abuzează de însăşi creaţia lui Dumnezeu.
A afecta creaţia lui Dumnezeu este echivalent cu a păcătui.
Suntem chemaţi – de fapt, suntem obligaţi – să ne asumăm rolul de a conserva pământul ca un dar şi resursă oferită omenirii de un Creator iubitor.
Adevărul este că dincolo de orice diferenţă de doctrină care ar putea caracteriza diferitele confesiuni creştine şi dincolo de orice dezacord religios care ar putea separa diferite comunităţi de credinţă, pământul ne uneşte într-un mod unic şi extraordinar. În cele din urmă, cu toţii împărţim pământul de sub picioarele noastre şi respirăm acelaşi aer al atmosferei planetei. Chiar dacă nu ne bucurăm de resursele lumii în mod corect şi just, totuşi cu toţii suntem responsabili pentru ocrotirea şi conservarea ei.
Pământul şi oamenii au fost creaţi şi meniţi să existe într-o relaţie de respect şi armonie.
Pe măsură ce lăcomia pune stăpânire pe comunităţile noastre, consumul creşte dincolo de ceea ce poate susţine pământul. Cu alte cuvinte, cei lacomi devastează mai multe resurse decât ceea ce poate pământul să reînnoiască. Deţinerea pământului într-o manieră atât de egoistă îl privează de proprietăţile sale dătătoare de viaţă şi atrage o mare ameninţare asupra restului creaţiei.
Lumea aceasta nu este numai un dar al lui Dumnezeu, ci şi o provocare pentru oameni. Cel puţin am ajuns să cunoaştem adevărul că ne-am comportat inadecvat cu mediul natural şi resursele lui. Consecinţele sunt simple şi dureroase. Sunt evidente în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem, în mâncarea pe care o consumăm, în problemele de sănătate emoţională şi fizică pe care le confruntăm, precum şi în relaţiile dintre noi pe plan local, regional, naţional şi global.
