A doua zi din Săptămâna pentru viaţă (18-26 martie 2015), manifestare organizată în Arhiepiscopia Iaşilor de Departamentul Pro Vita al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a fost marcată de Asociaţia Tineretul Ortodox Român (ATOR) – filiala Iaşi, printr-o conferinţă cu titlul „Copiii salvaţi de la avort – mărturisitori pentru noi în faţa lui Dumnezeu“, informează „Ziarul Lumina”.
Întâlnirea, ce a avut loc la Muzeul Unirii, l-a avut ca invitat pe părintele Radu Brînză, coordonatorul Departamentului Pro Vita – Iaşi şi preot paroh la Biserica „Sfântul Haralambie“.
Introducerea în tema conferinţei a pornit de la felul cum se raportează relaţia nostră la Dumnezeu, la cel de lângă noi şi la noi înşine. Luând pe rând cele trei direcţii, părintele conferenţiar a accentuat relaţia pe care o are o mamă cu copilul ei, în care se realizează maximul de iubire firească. Acestă iubire trebuie să fie curată şi jertfelnică, exprimată în asumarea rolului de mamă, în rugăciune înaintea lui Dumnezeu şi în dorinţa de a avea copilul ca dar unic de la Dumnezeu.
Printre alte idei, părintele invitat a făcut referire şi la diferitele moduri în care oamenii reacţionează atunci când află că urmează să aibă un copil: se roagă, îl iubesc sau îl urăsc pe prunc, şi-l imaginează cum arată, nu-l doresc, dar îl lasă să se nască, sau, cel mai grav, îl omoară prin avort. Pruncii care sunt salvaţi de la avort vor avea cuvânt bun înaintea lui Dumnezeu pentru cei care i-au salvat, căci aceştia au realizat „cel mai măreţ gest, asemeni jertfei Mântuitorului, care este modelul nostru principal. Copiii salvaţi vor fi o mare binecuvântare“, a subliniat părintele Radu Brînză.
Spre final, invitatul a răspuns la o serie de întrebări adresate de tinerii prezenţi, care au dorit să afle, printre altele, şi cum ar putea salva o femeie, care nu este credincioasă, de la a face avort. Răspunsul a fost unul bazat pe experienţa de preot în maternitate, dar şi de duhovnic, anume că „omul e dator să spună, iar lucrarea din sufletul părinţilor o va face Dumnezeu, cu harul Său“.
Conferinţa s-a încheiat cu o poză de grup şi cu dorinţa părintelui de a fi şi pe viitor în mijlocul tinerilor, de a colabora cu ei în diverse activităţi pentru viaţă.
