Conferință despre iconografia ortodoxă la Timișoara: „Simbolul dogmatic al icoanei”

Conferinţă Timişoara

În sala festivă a Centrului eparhial din Timişoara, pr asist. dr. Adrian Covan de la Facultatea de Teologie din municipiu a susţinut joi, 9 martie 2017, conferinţa intitulată „Simbolul dogmatic al icoanei”, informează Răzvan Fibişan de la Biroul de Presă al Eparhiei.

La eveniment au fost prezenți părinții profesori și cadrele didactice de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, clerici și numeroşi studenţi.

Începând cu iconografia ancenstrală a cultului israelit și culminând cu înflorirea efervescentei perioade a secolelor VIII-IX, părintele profesor Adrian Covan a realizat o radiografie a iconologiei creștine, evidenţiind că aceasta este parte constitutivă a memorialului dogmelor revelate în climatul sinodal al Bisericii.

Prima secțiune a avut în vedere aspectul dogmatic fundamental, respectiv dogma treimică, centrat pe nucleul terminologiei niceene şi a fost evidenţiat faptul că teologia iconică se întemeiază pe aserțiunea scripturală conform căreia „Iisus Hristos este Chipul văzut al Dumnezeului celui nevăzut”, subliniindu-se astfel că baza teologiei icoanei este tocmai prezența reală, ca om, a lui Iisus Hristos.

Pornind de aici, părintele profesor a reliefat că evoluția sinoptică a teologiei și a artei, derulată în arealul provocărilor ecleziale, mandatează icoana spre a reprezenta, la toate nivelurile, din punct de vedere dogmatic și obiectual-latreutic, teologia ortodoxă.

Icoana este un element structural al doctrinei creștine, nu doar un eveniment comunitar, subsumat domeniului cultic, ci având o semnificație capitală din punct de vedere teologic. Ea pune în lumină ipostasul și amprenta existentială a acestuia, care rezultă din relațiile interpersonale, a spus părintele Adrian.

În altă secțiune a prelegerii, părintele conferențiar a vorbit despre rezonanța iconologică a onomatologiei divine vechi-testamentare. Chiar dacă Ființa divină nu poate fi definită și nici limitată de imaginile create, totuși cuvintele dumnezeiești revelate ale Vechiului Testament ne vorbesc despre Dumnezeu.

În acest sens, părintele Adrian Covan a menționat: Onomatologia divină a Vechiului Legământ are o profundă rezonanță iconologică. Mesianitatea, adică calitatea supremă de Răscumpărător al lumii, proprie Fiului lui Dumnezeu, este gajată de onomastica biblică vetero-testamentară. Două dintre numele lui Dumnezeu sunt adevărate icoane hristologice, potențând lucrarea mântuitoare a Cuvântului vieții: Adonai, folosit ca plural intensive, și Yahweh.

În încheierea conferinţei, Corul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, dirijat de diacon asist. Ion Alexandru-Ardereanu a susţinut un recital coral specific perioadei Postului Mare.

Seria de conferinţe va continua săptămâna viitoare cu o nouă temă dedicată iconografiei ortodoxe, ce va fi susţinută de pr. conf. dr. Constantin Jinga, de la Facultatea de Teologie din Timişoara.

În perioada 9 martie – 6 aprilie, specializarea de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, împreună cu Arhiepiscopia Timișoarei și Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Timișoara, organizează seria de comunicări prepascale, cu genericul: „Iconologia și Iconografia – Tezaurul Ortodoxiei”.

Conferinţele prepascale sunt organizată ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședințele sale de lucru din 28 şi 29 octombrie 2015, cu privire la declararea anului 2017 în Patriarhia Română drept „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”.

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente