De praznicul Bunei Vestiri, luni, 25 martie 2013, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Buna Vestire” din Oradea, cu prilejul hramului acestui așezământ monahal, după cum ne-a mărturisit Pr. Silviu Dobai.
Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie unită cu Vecernia, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Buna Vestire”, în prezența a sute de credincioși din Oradea, dar și din alte colțuri ale Eparhiei Oradiei.
În cadrul slujbei, Chiriarhul Oradiei a hirotonit pe diaconul Călin Daniel Pădurean întru preot pe seama bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din parohia Șuștiu, Protopopiatul Beiuș. Noul hirotonit a primit și hirotesia de duhovnic.
Preasfințitul Părinte Sofronie a rostit un bogat cuvânt de învățătură, în care a arătat semnificațiile praznicului Bunei Vestiri pentru istoria mântuirii neamului omenesc:
„La sărbătoarea Bunei Vestiri, Biserica întreagă serbează evenimentul istoric petrecut acum peste două mii de ani, când Arhanghelul Gavriil, „mintea cea preaîndumnezeită”, cum este numit în cântările noastre bisericești, a fost trimis de Dumnezeu să o anunțe pe Preacurata Fecioară Maria că va deveni Născătoare de Dumnezeu.”
„Astfel, praznicul Bunei Vestiri este strâns legat de cel al Nașterii după trup a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, de taina mântuirii neamului omenesc. Noi sărbătorim astăzi venirea lui Dumnezeu în lume, începutul călătoriei de pogorâre a Fiului lui Dumnezeu, Care „S-a smerit pe Sine”, „chip de rob luând”, pentru ca, mai apoi, prin moartea și învierea Sa, înălțându-Se la ceruri, și șezând de-a dreapta Tatălui, să întoarcă firea omenească, cea căzută prin greșeala protopărinților Adam și Eva, să o îndumnezeiască. O călătorie duhovnicească pentru care Sfânta Biserică ne pregătește îndeosebi în vremea Sfântului și Marelui Post.”
„El, Fiul lui Dumnezeu, Fiul Cel Unul-Născut, născut din veci din Tatăl, fără de maică, iar la plinirea vremii, din maică născut ca om, fără de tată, pentru ca pe noi oamenii să ne scoată din întuneric, din moarte, din păcat, și să ne aducă la libertatea de fii ai lui Dumnezeu, S-a descoperit pe Sine ca fiind „Calea, Adevărul și Viața”.
„Dumnezeu, în marea Sa iubire pentru creația Sa, hotărăște să Îl trimită pe Fiul Său în lume, Fiul lui Dumnezeu făcându-Se Fiul Omului, Fiul Fecioarei, frate cu noi în umanitate și, în felul acesta, Dumnezeu este nu doar Creatorul omului, ci devine un membru al familiei noastre umane.”
„Dumnezeu Creatorul intră în lume iar noi, oamenii, prin Fiul lui Dumnezeu înomenit, suntem înfiați, prin lucrarea harului Duhului Sfânt, de către Tatăl Cel Ceresc, iar această înfiere ne înalță pe noi, oamenii căzuți în păcat, prin jertfa mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu întrupat, la demnitatea de fii adoptivi ai lui Dumnezeu, devenind membri ai familiei dumnezeiești.”
„Tatăl, trimițându-L pe Fiul să Se facă fratele nostru, devine, prin Fiul, nu numai Creatorul nostru, ci Tatăl nostru al tuturor, iar Preasfânta Născătoare de Dumnezeu devine, astfel, Maica noastră a oamenilor, Maica Bisericii.”
După încheierea Sfintei Liturghii, obștea mănăstirii a oferit o agapă frățească pentru toți pelerinii.
Mănăstirea „Buna Vestire” din Oradea s-a înființat în anul 1997, în jurul unei biserici din localitatea Episcopia Bihor, astăzi cartier al municipiului Oradea, construită în anul 1936 de către Armata Română. Încă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, și apoi, odată cu instalarea regimului comunist ateu în România, acest sfânt lăcaș a fost lăsat în paragină mai bine de jumătate de secol.
Între anii 1998 și 2007, monahiile de la nou-înființata mănăstire „Buna Vestire”, în frunte cu maica stareță stavrofora Pavelida Bădilă, s-au îngrijit de restaurarea integrală a bisericii, aceasta fiind resfințită de către Preasfințitul Părinte Sofronie la 1 iulie 2007. De asemenea, în ultimii ani, în incinta mănăstirii s-a construit un altar de vară, cu un paraclis la demisol, corpuri de chilii, stăreția cu un paraclis, precum și o clădire pentru activitățile de asistență socială, noile sfinte altare din cadrul așezământului monahal fiind târnosite de către Preasfințitul Părinte Sofronie.
