În data de 24 noiembrie 2014, la Parohia Sfântul Apostol Andrei, din municipiul Râmnicu Vâlcea, s-au desfăşurat lucrările cercului pastoral-misionar Râmnicu Vâlcea Sud, în cadrul „Anului omagial euharistic” (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”. Alături de preoţii parohiilor arondate cercului a fost prezent şi Pr. Protoiereu Tănasie Marcel.
După cum informează site-ul arhiram.ro, pr. Paroh Barbu Laurenţiu a prezentat referatul „Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, ctitor de artă şi cultură veche românească”, oferind auditoriului o abordare bine documentată a tematicii, reuşind într-o prezentare exhaustivă să suscite interesul celor prezenţi şi să ofere un portret luminos al unui adevărat ocrotitor al culturii şi artei bisericeşti.
Concluziile lucrării: Pe scaunul domnesc de la Bucureşti, după o perioadă de instabilitate politică a Ţărilor Române, care se întinde de la mijlocul secolului al XVII-lea și până la anul 1688, se urcă Constantin Brâncoveanu. Un răstimp hotărâtor pentru destinele spiritualităţii cum a fost acela marcat de domnia de fast princiar a fiului lui Papa din Brâncoveni postelnicul şi al Stancăi din oligarhicul neam cantacuzinesc, a fost cel mai bine definit, în posteritate, nu de un istoric, ci de un poet şi un filozof: „Domnia şi opera lui Constantin Brâncoveanu, minunat amestec de renaştere şi de bizantinism, de baroc şi de orientalism (…) ne apar, cu horbota lor artistică şi de binefaceri, ca o aluzie reconfortantă la ceea ce ar fi putut fi o epocă de adevărată istorie românească”. Cuvintele aparţin lui Lucian Blaga şi au fost scrise acum mai bine de cincizeci de ani în celebrul său „Spaţiu mioritic”. Sfertul de secol acoperit, între 1688 şi 1714, de stăpânirea Brâncoveanului a echivalat cu răstimpul naşterii unui stil. A unui stil care nu a fost doar al artelor, al cronicilor, al documentelor curţii, al limbii sau al muzicii. A fost, un stil de viaţă, un moment de răgaz, de „zăbavă”, de ordine, la capătul unor experienţe politice şi culturale pe care le-a încununat în preziua unei epoci care a moştenit, în ideologia, mentalitatea şi sensibilitatea aulică dar şi în civilizaţia populară, ceva din aura modelului brâncovenesc.
Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu este ctitor de cultură, de spiritualitate, oferind ortodoxiei şi universalităţii una dintre cele mai strălucite creaţii ale geniului autohton: stilul brâncovenesc ale cărui monumente le regăsim în întreg spaţiul românesc.
Participanţii la lucrările cercului au apreciat prezentarea părintelui paroh Barbu Laurenţiu şi în discuţiile ce au urmat au fost atinse şi alte aspecte ale vieţii şi activităţii Sfântului Voievod scoţând în evidenţă tăria credinţei şi sfinţenia vieţii, trăsături ce au permis conturarea profilului unui Voievod, ctitor de cultură, sfânt şi martir pentru Hristos.
