În data de 20 octombrie 2014, cercul pastoral-misionar „Băile Olănești” s-a întrunit la Parohia Vlădești Țânțulești. Au participat preoți de la parohiile Băile Olănești, Olănești Sat I, Olănești Sat II, Cheia, Chiciora, Păușești Măglași, Zmeurăt, Vlăduceni, Vlădești Țânțulești și Vlădești.
S-a oficiat slujba Sfântului Maslu, la care au participat credincioșii din zona, apoi s-a oficiat Te Deum de mulțumire, potrivit arhiram.ro. După slujbă, pr. Sârbu Ciprian, preot paroh la Parohia Vlădești Țănțulești, a prezentat un referat cu tema: „Țara Românească în timpul domniei Sfântului martir Constantin Brâncoveanu, centru diplomatic, cultural și politic european. De la voievozi războinici, la voievozi diplomați”, la care, pe lângă documentarea din surse bibliografice, a adăugat și expunerea pe video-proiector a câtorva imagini și icoane ale domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu și ale fiilor săi, precum și imagini ale personalităților istorice ale vremii și hărți administrative ale Europei din vremea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
Prezentăm, pe scurt, câteva fragmente din cuprinsul lucrării: „Constantin Brâncoveanu, o figură deosebită, remarcată prin marile sale merite pe tărâmul politico-diplomatic, s-a detașat, în amintirea posterității, ca o personalitate aparte în domeniul ocrotirii artelor și culturii, care în timpul domniei sale au cunoscut o înflorire deosebită. Cumpătarea și chibzuința cu care a înțeles să-și îndeplinească menirea de promotor al idealului de independență a patriei, într-o perioadă de mare restriște și tulburări în această parte a continentului european, l-au menținut în scaunul Țării Românești aproape 26 de ani, stabilitate nemaiîntâlnită din vremea lui Matei Basarab. Brâncoveanu, așa cum releva cu inspirație Nicolae Iorga, cu peste șapte decenii în urmă, a reușit să păstreze, timp de mai bine de un sfert de veac, nu numai Țara Românească, ci întreaga noastră națiune, ca trup politic, ca suflet românesc. Un capitol însemnat al Țării Românești a luat sfârșit cu uciderea lui Brâncoveanu. Prin arta diplomației ridicate la culmi neatinse până atunci, domnitorul a știut vreme de mai bine de un sfert de veac să apere integritatea pământului strămoșesc, să lupte nu numai pentru independența principatului muntean, dar și a provinciilor surori, Moldova și Transilvania, când a fost posibil, să manevreze cu îndemânare și să exploateze contradicțiile dintre puterile rivale – pentru a salva neatârnarea neamului – imperiile otoman, habsburgic și țarist. Dorințele revanșarde ale otomanilor, ce s-au ridicat într-o ultimă și sângeroasă zvâcnire de rezistență împotriva adversarilor lor habsburgi și țariști ce i-au dominat net de acum inainte, precum și tragicul și sfâșietorul conflict ce l-a opus Cantacuzinilor – nu mai puțin iubitori de țară în optica lor, au condus la căderea domitorului Constantin Brâncoveanu. În timpul domniei sale de aproape 26 de ani, ca om politic și diplomat iscusit, protector generos al artelor și culturii și adevărat mecena pentru întregul Orient ortodox , Constantin Brâncoveanu a fost în masură să asigure Țării Românești o epocă de certă măreție”.
Prezentarea s-a închieiat cu ascultarea troparului Sfinților Martiri Brâncoveni.
