Centesimus Annus: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu atrage atenția asupra crizei de solidaritate

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a atras atenția sâmbătă asupra crizei de solidaritate existentă în lume din cauza problemelor economice și sociale care afectează în mod direct existența și demnitatea ființelor umane, subliniind nevoia unei „agende creștine comune pentru binele comun”.

Sanctitatea Sa Bartolomeu s-a aflat în Roma pentru a vizita Biserica Sfinții 12 Apostoli și pentru a participa la conferința internațională organizată de Fundația Centesimus Annus pro Pontifice cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate, intitulată „Noi politici și stiluri de viață în era digitală”.

Înainte de conferința aniversară, Patriarhul Ecumenic s-a întâlnit cu papa Francisc la Palatul Apostolic din Vatican scrie ACI Stampa.

În discursul său, Patriarhul Bartolomeu a făcut referire la faptul că s-a întâlnit vineri seară și cu papa emerit Benedict XVI.

La conferință, Patriarhul Ecumenic a reiterat faptul că „credința nu se limitează numai la suflet, fără niciun interes pentru dimensiunea socială, ci mai degrabă joacă un rol fundamental la nivelul societății”.

El a făcut referire și la criza mondială actuală pe care a numit-o „o criză a solidarității, care supune riscului viitorul omenirii”.

„Este convingerea noastră profundă că viitorul omenirii este legat de rezistența împotriva acestei crize și stabilirea unei culturi a solidarității”, a adăugat patriarhul sâmbătă, 26 mai 2018.

„Dar de unde se dezvoltă aceste crize de solidaritate? Și care sunt parametrii lor?”

Patriarhul Bartolomeu a indicat în discursul său trei domenii majore: domeniul ecologiei și economiei, domeniul științei și tehnologiei și, în cele din urmă, domeniul societății și politicii.

„În ultimii ani”, a subliniat Patriarhul Ecumenic comentând asupra primului domeniu, „am observat o imensă criză economică legată de procesul globalizării și de implicațiile acestuia, de dominarea culturii de către economie, de o creștere a sărăciei, foametei și a tragediei migrațiilor în masă”.

„Societatea se transformă într-o piață gigant, realizările sociale se reduc, iar spațiul dintre cei bogați și săraci se lărgește.”

„Dreptul celor puternici economic și urmărirea profitului maxim posibil sunt considerate singura cale pentru obținerea creșterii economice.”

„Se pare că rasa umană, cu nevoile ei expandate și insațiabile, este înclinată spre eradicarea patrimoniului spiritual al omenirii.”

„Chiar și copiii sunt transformați sistematic în consumatori prin sistemele educaționale. Așa cum s-a spus de drept, copilăria însăși a devenit de fapt o categorie economică.”

Problema ecologică este legată de problema economică. Patriarhul Constantinopolului a comentat acest subiect: „Economismul extrem cauzează atât probleme economice grave cât și ecologice. O economie care este independentă de nevoile reale ale omului duce inevitabil la exploatarea naturii și distrugerea mediului natural.”

În privința științei și tehnologiei, Patriarhul Bartolomeu a indicat că „nu mai sunt în slujba omului, ci de fapt au devenit forța sa motrice principală, care necesită deplină obediență, precum și impunerea principiilor lor în toate aspectele vieții”.

„Mediile de comunicare electronice omniprezente nu doar răspândesc informațiile, ci transmit valori – valorile lor – remodelează opiniile noastre despre sensul vieții, ne conduc nevoile, astfel creând nevoi artificiale și deschid calea către un viitor care este dominat de ele”.

În încheiere, Patriarhul a subliniat faptul că „una dintre tendințele contemporane cele mai periculoase pentru o cultură a solidarității este individualismul, auto-idolatria și autoînchiderea în suficiența de sine egoistă, care creează o prăpastie între oameni. Cuvintele dominante astăzi sunt eu, eu însumi, al meu, autonomia, realizarea de sine și admirarea de sine”.

„Două lucruri sunt certe,” a adăugat Patriarhul Constantinopolului la conferința de sâmbătă, 26 mai.

„Primul că nu putem ignora această imensă criză de solidaritate, deoarece problemele economice și sociale afectează persoanele umane în centrul existenței și demnității lor.”

„Iar al doilea, că nimeni nu poate să se ocupe de aceste probleme singur. Avem nevoie unii de alții; avem nevoie de o agendă comună, de o mobilizare comună, de eforturi comune și de obiective comune”.

„Este deplina noastră convingere că în acest efort contribuția Bisericilor noastre rămâne crucială. Au păstrat valori înalte, un patrimoniu spiritual și moral prețios și o cunoaștere antropologică profundă”.

Foto: Vatican Media

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente