Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice a avut amabilitatea să ne ofere câteva sfaturi, din punct de vedere medical, despre cum să posteşti în mod corect ca să nu îţi afectezi organismul.
Renumitul medic de la Centru de Cercetare, Diagnostic si Tratament în Diabet și Boli de Nutriție Corposana a evidenţiat faptul că postul are, pe lângă cel religios, şi un scop medical de curăţare a organismului.
Totodată, a precizat că postul „nu îşi îndeplineşte scopul complet decât în condiţiile unui echilibru, cu alimente cât mai naturale, cu mai puţini conservanţi/aditivi, mai puţin rafinate/procesate, cu un adaos cât mai mic de zahăr rafinat”, a spus Dr. Simona Carniciu.
Dr. Simona a subliniat şi efectele benefice ale postului, pentru că, spune ea, „postitorii sunt asociaţi cu o stima de sine mai crescută, probabil ca urmare a efectelor benefice ale alimentaţiei, dar şi a implicaţiilor psihice ale practicilor religioase (iertarea, spovedania, binefacerea, rugăciunea şi ritualurile comune religioase, etc).
Text integral:
Postul are numeroase beneficii doar dacă este ţinut corect, iar dacă nu chiar poate dăuna sănătăţii.
Să amintim întâi cum poate dăuna postul ţinut incorect. Excesul de alimente hipercalorice, de produse cerealiere sau bogate în zaharuri rafinate. Când mă refer la acestea, amintesc excesul de fasole, orez, pâine albă, sucuri carbogazoase îndulcite, dulciuri de post, alimente care imită produsele animale (pateuri de post etc).
Excesul caloric asociat consumului crescut din aceste alimente, duce la obezitate, hipertensiune arterială, risc de osteoporoza, grăsimi în sânge crescute (dislipidemie) etc.
Diferenţa între vegetarieni şi postitori este că postitorii, prin intercalarea perioadelor de post cu cele de alimentaţie omnivoră, nu au risc de deficienţe de Fier, Calciu, Zinc, Vitamina D şi B12, amino acizi, precum vegetarienii.
Un post corect înseamnă un echilibru între cereale sau pseudocereale integrale (grâu întreg, ovăz, orz, hrişcă, orez, mei, etc), legume (vinete, dovlecei, roşii, ardei, etc), leguminoase (fasole, mazăre, linte, etc) şi fructe.
Evident, aproape jumătate dintre alimentele consumate zilnic este de preferat să fie din legume, iar cealaltă jumătate din leguminoase, cereale şi fructe.
Ideea postului este, pe lângă cea religioasă, una medicală, de curăţare a organismului, iar acesta nu îşi îndeplineşte scopul complet decât în condiţiile unui echilibru, cu alimente cât mai naturale, cu mai puţini conservanţi/aditivi, mai puţin rafinate/procesate, cu un adaos cât mai mic de zahăr rafinat.
Alimentele sănătoase conţin nutrienţi cu efecte diverse asupra organismului (efect antioxidant, ancancerigen, antipipidic, antiinflamator etc). Aceşti nutrienţi sunt: vitamine, minerale, fibre, fitonutrienti, fitoestrogeni, acizi graşi omega 3, etc.
Asocierea postului cu iertarea (reducerea nivelului de stres/supărare, deci a stresului oxidativ responsabil de îmbătrânirea precoce şi boli cronice, cardiovasculare, diabet, cancer etc), exerciţiu fizic şi reducerea fumatului şi a consumului de alcool (eventual doar doze mici de vin) creşte beneficiile acestui tip de alimentaţie.
Mai mult, postitorii sunt asociaţi cu o stima de sine mai crescută, probabil atât efectelor benefice ale alimentaţiei, dar şi a implicaţiilor psihice ale practicilor religioase (iertarea, spovedania, binefacerea, rugăciunea şi ritualurile comune religioase, etc).
Postul corect este demonstrat că are efecte benefice asupra tensiunii arteriale, asupra grăsimilor din sânge, cancerului, diabetului şi obezităţii, dar şi asupra multor alte afecţiuni.
Alimente precum merele, fructele de pădure, grapefruit, ceapă, brocoli, măsline, salată verde, roşii, ardei gras roşu sunt cunoscute pentru abundenţa de antioxidanţi cu efecte pozitive pe sistemul cardiovascular, scăderea riscului de ateroscleroză prin inhibarea oxidării LDL colesterol, creşterea HDL colesterol (considerat protector cardiovascular) şi reducerea colesterolului total din sânge.
Postul este asociat cu un risc scăzut de diabet zaharat de tip 2 şi sindrom metabolic, dar şi de disfuncţii menstruale la femei. Femeile care nu au activitate fizică au un risc crescut de a dezvolta probleme menstuale şi de fertilitate, ceea ce întăreşte ideea benefică a unui post în rândul acestora.
Dr. Simona Carniciu
Născută în anul 1983, la Slobozia, a absolvit Liceul „Ionel Perlea” în anul 2002, unde a obținut premiu al II-lea la Olimpiada Națională de Biologie și, prin urmare, a fost admisă fără examen la Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității „Carol Davila” Medicină și Farmacie, București.
După absolvire, în anul 2008 a început specializarea în medicina de familie și, după, specialitatea de diabet, nutriție și boli metabolice.
În acest timp a efectuat studii doctorale în diabet, nutriție și boli metabolice.
Titlul tezei de doctorat a fost: „Particularități morfo-funcționale ale adipocitelor la pacienții obezi și cu diabet zaharat de tip 2”.
Foto credit: Rxandraluca.ro
