Catedrala Patriarhală şi-a sărbătorit hramul istoric. Cei care şi-au aniversat ziua onomastică felicitaţi de Patriarhul Daniel

Patronal Feast of the Patriarchal Cathedral 2017

La Patriarhie au fost sărbătoriţi în 21 mai 2017 ocrotitorii Catedralei Patriarhale: Sfinţii Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena.

Manifestările dedicate hramului istoric au culminat cu Sfânta Liturghie oficiată la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de Patriarhul Daniel, împreună cu mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre.

Alături de Preafericirea Sa au coliturghisit următorii ierarhi: Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În cuvântul rostit după citirea textelor biblice Patriarhul Daniel le-a vorbit credincioşilor şi pelerinilor de pe Colina Patriarhiei. Referindu-se la orbul din evanghelia de astăzi, Părintele Patriarh a evidenţiat că scopul vindecării orbului din naştere este de a transforma un orb din naştere într-un văzător nu numai cu ochii trupeşti, ci şi cu ochii sufleteşti. Iar vederea cu ochii sufleteşti se numeşte credinţă.

Credinţa este o vedere dincolo de simţuri, este o vedere duhovnicească prin care omul simte prezenţa şi lucrarea lui Dumnezeu în viaţa sa şi în lume. Mântuitorul Hristos luminează pe tot omul care vine în lume, El dăruieşte lumina ochilor trupeşti şi tot El dăruieşte şi lumină duhovnicească celor care vor să-L primească, a adăugat Preafericirea Sa.

Partea a doua a predicii sale a fost dedicată evocării vieţii Sfinţilor Împăraţi.

Întrucât Împăratul Constantin cel Mare avea conştiinţa aceasta că avea chemare sfântă de la Dumnezeu pentru a ajuta pe creştini, el a dat libertate creştinilor împreună cu Liciniu, cumnatul său care era Împărat în Răsărit, în anul 313 în aşa numitul Edict de la Mediolanum.

Urmările acestei decizii nu au întârziat să apară, deoarece imediat au încetat persecuţiile împotriva creştinilor. El nu a rămas doar un dătător de libertate pentru creştini, ci a devenit şi un protector al creştinilor. A restituit averile Bisericii confiscate în timpul persecuţiilor. A eliberat din închisoare pe toţi cei care erau chinuiţi şi torturaţi pentru că mărturiseau pe Hristos.

Printre alte decizii favorabile creştinilor, Întâistătătorul Bisericii ortodoxe Române a mai consemnat şi proclamarea în 321 a zilei de duminică sărbătoare nelucrătoare, cu excepţia lucrărilor de la câmp pentru că erau încă foarte mulţi păgâni care locuiau la sate. Tot el, sfătuit de mama sa Elena, a abolit o mulţime de legi care prevedeau pedepse contrare spiritului creştin.

Nu au fost uitaţi în programul său de domnie nici săracii, orfanii şi văduvele, cărora le-a acordat ajutoare ca de altfel şi părinţilor pentru creşterea copiilor. Legile acestea, pe lângă multe altele, au schimbat cursul istoriei.

Patriarhul a menţionat şi că lucrarea misionară şi folositoare Bisericii a Sfântului Constantin cel Mare a fost mult influenţată de mama sa Elena. În anul următor Sinodului I Ecumenic de la Niceea ea a mers la Ierusalim să caute crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, pe care a aflat-o după lucrări de amploare. Sfânta Elena, ajutată de fiul său Constantin, a zidit o mulţime de biserici în locurile sfinte, mai ales Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Betleem, Biserica din Nazaret şi altele.

Mai departe, a fost înfăţişată legătura din Sfinţii Împăraţi şi Sfânta Cruce.

Icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena se deosebeşte de toate celelalte icoane pentru că ei poartă Sfânta Cruce între ei în mijloc. Sfântul Constantin a văzut Crucea pe cer, iar Sfânta Elena a descoperit Crucea la Ierusalim. Crucea este semnul iubirii jertfelnice a lui Hristos prin care se arată iubirea smerită a Preasfintei Treimi pentru umanitate, unind cerul cu pământul.

În încheierea cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a urat La mulţi ani! tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Noi ne rugăm Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena să dăruiască sănătate, ajutor mult, bucurie celor care zidesc biserici, celor care dau naştere copiilor şi îi cresc în credinţa creştină, arătându-le valorile credinţei creştine şi promovând iubirea faţă de Dumnezeu în rugăciune şi iubirea faţă de semeni în fapte bune. Tuturor celor care poartă numele de Constantin şi Elena le dorim ani mulţi cu sănătate, bucurie şi ajutor de la Dumnezeu! Întru mulţi ani!

Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost date de Corala Nicolae Lungu a Catedralei Patriarhale.

După slujbă, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a premiat și felicitat pe câştigătorii Concursului Naţional de Creaţie Icoana şi Şcoala mărturisirii. De asemenea, a oferit iconiţe reprezentând pe Sfinţii Împăraţi tuturor credincioşilor prezenţi.

Mai departe, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei au fost premiaţi şi câştigătorii Concursului Icoana ortodoxă – lumina credinței.

Credincioşii aflaţi astăzi pe Colina Patriarhiei s-au închinat sfintelor moaşte ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, care au fost scoase în procesiune în această dimineaţă din Catedrala Patriarhală. Acestea au fost aşezate pentru închinare în apropierea lăcaşului de cult.

© Basilica.ro


Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena este Catedrala patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), care a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău. În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpașu o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente