Brâncuși – sculptor creștin ortodox

În anul 2007 s-au împlinit 50 de ani de la trecerea la cele veșnice (16 martie 1957) a lui Constantin Brâncuși și 100 de ani de când marele sculptor român a creat primele sale opere revoluționare sau capodopere din tinerețe: Rugăciunea (1907) și Sărutul (1907), părăsind sculptura clasică și academică, imitare a naturii, pentru a inaugura arta modernă, printr-o „uriașă cotitură plastică” (C. Zărnescu). Despre lucrarea lui Brâncuși din 1907 numită „Rugăciunea” s-a spus că ea reprezintă „punctul de plecare al artei moderne” (V.G. Paleolog).

În mod paradoxal, Constantin Brâncuși realizează această nouă orientare printr-o valorificare a artei populare arhaice eternizând semnificații profunde, „esențe” sau „forme-cheie” ale existenței omului și universului, după cum spunea el însuși.

Tot în anul 2007 s-au împlinit 70 de ani de când cel ce a fost numit „țăranul-demiurg”, „prințul-țăran” sau „profetul artei moderne” a supravegheat personal, în 1937, lucrările de execuție și amplasare a celor 47 de componente ale An¬samblului monumental de la Târgu-Jiu: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit, lucrări finalizate, inaugurate și sfințite în 1938 în prezența sa. Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu rămâne cea mai valoroasă realizare a lui Brâncuși și cea mai profundă sinteză artistică sculpturală între spirit și materie, credință și artă, arhaic și modern, timp și veșnicie.

Se cuvine, deci, ca în acest an, la trecerea a peste 50 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși, ca tăcută trecere prin poarta iubirii eterne în lumina fără de sfârșit, să evidențiem mai intens prezenta, credinței și spiritualității creștin-ortodoxe în viața și opera sa, mai ales că lucrările realizate și numite de el: Rugăciunea (1907) și Coloana jură sfârșit (1937) au fost comandate de către creștini ortodocși pentru a servi ca monumente funerare, fiind considerate la scurt timp după expunerea lor în public ca¬podopere ale sculpturii funerare a secolului al XX-lea.

În cele ce urmează vom evidenția prezența spiritualității creștin-ortodoxe în viața și opera lui Constantin Brâncuși, folosind, într-o formă restructurată și îmbogățită, textul prelegerii „Materia sculptată †” epifanie a luminii Creatorului. Spiritualitate ortodoxă în opera lui Brâncuși„, susținută în data de 14 ianuarie 2006, la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, după ce ni s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al acestei Universități, fapt pentru care-i rămânem profund recunoscător.

Dorim ca publicarea acestui text, acum sub un titlu nou: „Brâncuși †” sculptor creștin ortodox , să fie în același timp un omagiu pios adus memoriei celebrului sculptor român (Motivația acestui omagiu constă nu numai în legătura noastră personală cu Oltenia, având tatăl născut în această provincie a României, ci și în admirația pe care o avem pentru românul artist, care a legat în mod genial tradiția cu noutatea și a influențat, ca nimeni altul, arta universală. Iar faptul că un iubitor de artă născut în Moldova, la Botoșani, Iosef Brummer, emigrat în America în anul 1912,1-a făcut cunoscut pe Brâncuși în toată lumea prin galeriile sale de artă (Cf. Constantin ZĂRNESCU, Aforismele lui Brâncuși, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004, p. 107) ne îndeamnă să contribuim și noi la o mai bună înțelegere a operei lui Brâncuși), de mult timp intrat în lumina marilor artiști ai umanității, și un apel la o cunoaștere mai amplă și mai profundă a semnificațiilor spirituale cuprinse în opera artistică a acestui fiu credincios și înțelept al Bisericii Ortodoxe Române, care a făcut cunoscute la nivel mondial valențe nebănuite ale sufletului românesc.

Mulțumim tuturor celor ce ne-au oferit imagini referitoare la viața și opera lui Constantin Brâncuși pentru a le folosi în ilustrarea conținutului acestei lucrări, care apare acum într-o nouă ediție la Editura TRINITAS a Patriarhiei Române, în Anul omagial al Sfinților împărați Constantin și Elena, promotori ai credinței și artei creștine.

***

Părintele artei moderne, Constantin Brâncuși, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene. Cel căruia Henri Rousseau i-a spus „tu ai transformat anti¬cul în modern, a plecat din România și s-a stabilit în Franța, unde a beneficiat de o vastă informare asupra istoriei artei și de contacte personale cu artiștii mari din diferite părți ale lumii, iar expozițiile sale de la New York și din alte orașe occidentale l-au făcut cunoscut și apreciat. însă, cel ce a plecat din țara sa natală a purtat-o permanent în sufletul său prin credința și prin tradiția poporului său, asumate într-o formă creatoa¬re reflectată artistic. Fiind în același timp român tradițional și artist modern universal, Constantin Brâncuși nu s-a înstrăinat de propria identitate când se afla printre străini, deoarece a căutat „esența lucrurilor” dincolo de aparențe efemere și a descoperit spațiul spiritual al libertății creatoare în interiorul oricărui spa¬țiu geografic. A descoperit luminile vieții eterne dincolo de orice semn al morții din lumea materială trecătoare.

A unit credința cu arta, naționalul cu universalul și efe¬merul cu eternul. De aceea, Coloana jură sfârșit a operei sale este și Coloana nemuririi sale!

O călăuză pentru noi toții

+ DANIEL

Patriarhul României

(Din Prefața volumului)

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Părintele Patapie Kavsokalivitul va vorbi la Cluj-Napoca despre „Sf. Paisie Aghioritul și Porfirie Kavsokalivitul și îndrumarea tinerilor”

Părintele Patapie Kavsokalivitul va susţine în 3 iunie, în Cluj-Napoca, o conferinţă despre „Sfinţii Paisie Aghioritul și Porfirie Kavsokalivitul și îndrumarea tinerilor”, anunţă Radio Renaşterea. Părintele Patapie Kavsokalivitul este iconar, aghiograf, doctor în teologie și…