Biserica noastră a sărbătorit ieri, 6 ianuarie 2013, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos în râul Iordan. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Preafericirea Sa a oficiat afară slujba Aghesmei Mari și i-a binecuvântat pe credincioșii prezenți în număr mare la această sărbătoare, informează Ziarul Lumina.
Sărbătoarea Botezului Domnului a adunat și anul acesta pe Colina Patriarhiei sute de oameni care au venit pentru a primi binecuvântarea Iordanului și pentru a lua acasă Agheasma Mare. În cuvântul de învățătură rostit la Sfânta Liturghie, Patriarhul României a explicat învățăturile duhovnicești care se desprind din Evanghelia care s-a citit, evidențiind importanța lor pentru viața Bisericii și a fiecărui credincios. Preafericirea Sa a arătat că sărbătoarea Botezului Domnului, numită în tradiție Bobotează, se mai numește și Epifanie, întrucât constituie momentul în care Domnul Hristos S-a arătat în public, dar și Teofanie, pentru că la Botezul Său în Iordan S-a arătat Dumnezeu Cel în Treime. Cu alte cuvinte, S-a arătat nu doar Fiul lui Dumnezeu întrupat, ci și celelalte două Persoane ale Sfintei Treimi: Tatăl mărturisind că Cel Care Se botează nu este fiul lui Iosif din Nazaret, ci Fiul veșnic al Tatălui ceresc; și Duhul Sfânt, în chip de porumbel, adeverind ceea ce spune Tatăl și confirmând că omul pe care L-a botezat Sfântul Ioan Botezătorul nu este un simplu om, ci este Dumnezeu-Omul, Fiul lui Dumnezeu Care S-a făcut Om pentru mântuirea oamenilor. „Această taină a arătării Sfintei Treimi ne arată și însemnătatea Botezului Domnului ca temelie pentru Botezul creștin care se săvârșește în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, tocmai pentru că la Botezul Domnului în Iordan au fost prezenți nu numai Fiul, ci și Tatăl și Duhul Sfânt.”
Patriarhul Bisericii noastre a mai explicat că Hristos, fiind fără de păcat, S-a botezat cu Botezul lui Ioan care era un botez al pocăinței, fiind doar „o pregătire pentru Botezul creștin, o conștientizare a nevoii de conștientizare a păcătoșeniei omului, a nevoii de a primi iertarea păcatului și de a schimba viața din viață păcătoasă în viață sfântă potrivit voii lui Dumnezeu. Sfântul Vasile cel Mare spune că Botezul lui Ioan era începutul Botezului creștin, iar Botezul creștin este desăvârșirea botezului pocăinței pe care l-a practicat Sfântul Ioan Botezătorul. Harul nu se dădea prin Botezul lui Ioan, ci doar începutul iertării păcatelor, ca o conștientizare a nevoii iertării păcatelor. Harul s-a dat prin Hristos. După Învierea Sa din morți, Hristos dăruiește Apostolilor Duh Sfânt ca să ierte păcatele, însă Botezul nu se săvârșește decât după Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli la Rusalii. Cu alte cuvinte, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos nu este simplu botez în apă, ci este Botez cu apă și cu Duh Sfânt. Apa arată nevoia de curățire a trupului și a sufletului, dar aceasta se face în mod nevăzut prin lucrarea Duhului Sfânt. De aceea, Botezul Domnului este temelia Botezului creștin”.
Botezul Domnului ne aduce aminte de Botezul nostru personal
Preafericitul Părinte Daniel a subliniat și faptul că sărbătoarea Botezului Domnului ne aduce aminte de Botezul nostru personal în care se arată Taina iubirii Sfintei Treimi pentru noi. De asemenea, a explicat că Botezul creștin nu se face prin stropire, ci prin afundarea în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, pentru că aceasta înseamnă moartea păcatului și învierea pentru viață sfântă. „După cum Hristos S-a înmormântat și a înviat, prin Botez se înmormântează omul cel vechi al păcatului și se naște omul cel nou după chipul lui Hristos. Această afundare în iubirea Sfintei Treimi este începutul vieții creștine. Creștinul este cel care se simte iubit de către Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt și răspunde acestei iubiri prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine și prin fapte bune. În felul acesta, omul crește în iubire față de Dumnezeu și față de semeni în Biserica lui Hristos, care este arvuna sau anticamera Împărăției cerurilor.
Patriarhul României a precizat, în cuvântul său, care sunt cele trei mari daruri ale Botezului creștin: iertarea păcatului strămoșesc și a păcatelor personale – dacă cel care-l primește este adult, harul învierii duhovnicești și harul înfierii: „Prin Botez se dă iertarea păcatului strămoșesc, dar și harul luptei duhovnicești împotriva păcatului. De asemenea, prin Botez, ni se dăruiește harul învierii sufletului din moartea păcatului și pregătirii noastre pentru învierea trupului din stricăciune la învierea cea de obște, când Hristos va veni întru slavă să judece viii și morții, a cărui Împărăție nu va avea sfârșit. Mai mult decât atât, prin Sfântul Botez ni se dăruiește și harul înfierii noastre în Dumnezeu. Prin Botez, devenim fii și fiice ale lui Dumnezeu după har. După cum Tatăl a spus la Botezul Fiului Care s-a făcut Om: „Acesta este fiul meu cel iubit”, tot așa spune tainic din cer Tatăl: „Acesta este fiul meu cel iubit” atunci când se botează fiecare om. Pe Fiul Îl iubea din veșnicie, dar la Botez îl iubește pe Fiul Care S-a făcut Om și deodată cu iubirea față de Fiul, ca Fiu veșnic al lui Dumnezeu, se arată și iubirea Tatălui pentru umanitatea Fiului. Cei care se unesc cu Hristos prin Botez și prin Sfânta Împărtășanie, prin rugăciune, prin toate slujbele Bisericii, prin împlinirea voii lui Dumnezeu în viața lor, aceia sunt iubiți de către Tatăl pentru că îi cuprinde în iubire și pe ei, fiind uniți cu Fiul Care S-a făcut Om.”
„Reîmprospătarea bucuriei Botezului nostru”
Sfânta Liturghie a continuat în fața Catedralei patriarhale cu Sfințirea mare a apei. Ca în fiecare an, în curtea Catedralei patriarhale a fost înălțată o cruce de gheață împodobită cu cetină de brad, flori și busuioc. De asemenea, au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 de litri de apă, care a fost scoasă de la o adâncime de 183 de metri din Fântâna „Izvorul Maicii Domnului” aflată în grădina Reședinței patriarhale. După sfințire, aceasta a fost oferită credincioșilor prezenți la slujbă.
În cadrul slujbei Aghesmei Mari, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înțelesurile și darurile duhovnicești ale acestei sfinte slujbe, care se săvârșește doar de două ori pe an, în ajunul și la praznicul Botezului Domnului. „Slujba aceasta a fost considerată de Sfinții Părinți ca fiind sfântă taină, nu o taină în plus față de cele șapte, ci o reîmprospătare a bucuriei Botezului nostru, mai ales că este săvârșită în cadrul Sfintei Liturghii, care se termină cu binecuvântarea de după Sfințirea mare a apei. Slujba aceasta împrospătează, înnoiește în noi bucuria de a fi creștini, de a fi botezați, de a fi afundați, că aceasta înseamnă a boteza în iubirea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Când un copil sau un adult este botezat, el este cufundat, adâncit în iubirea veșnică a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh și, deodată cu Botezul, începe viața creștină care se continuă dincolo de moarte în comuniunea Preasfintei Treimi. Cine răspunde iubirii Preasfintei Treimi în lumea aceasta se va bucura și în lumina Preasfintei Treimi și în viața veșnică”, a arătat Preafericirea Sa.
Rugăciunile slujbei Sfințirii mari a apei ne arată că Agheasma Mare săvârșește trei lucrări și aduce trei daruri mari, a mai spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Acestea sunt: sfințirea sufletului, a trupului și a spațiului în care locuim și lucrăm, vindecare de boli sufletești și trupești, precum și eliberarea sau apărarea față de duhurile rele și patimile pe care duhurile rele le susțin și le multiplică în oameni. „Aceste trei mari binecuvântări sunt necesare pentru creșterea noastră duhovnicească, pentru lupta noastră duhovnicească împotriva răului, împotriva patimilor egoiste, împotriva lăcomiei, mândriei și a tuturor răutăților care îmbolnăvesc sufletul. În același timp, este o binecuvântare pentru bucuria noastră. De aceea credincioșii noștri primesc pe preoți cu bucurie ca să le binecuvânteze casele și primesc Agheasma Mare tot cu bucurie, bucuria fiind semnul prezenței Duhului Sfânt, a harului lui Dumnezeu în om”, a subliniat Întâistătătorul Bisericii noastre.
Harul lui Dumnezeu, liantul adevărat al unității
Praznicul Botezului Domnului și gustarea Aghesmei Mari ne aduc aminte și de propriul Botez, întrucât se înnoiește în interiorul nostru bucuria de a fi botezați, de a fi creștini. De asemenea, acest praznic ne aduce aminte și de încreștinarea poporului nostru român, lucrare începută de Sfântul Apostol Andrei și continuată secole mai târziu de misionari din Răsărit în timpul Sfinților Împărați Constantin și mama sa Elena, care au construit bazilici pe teritoriul Daciei, sau în timpul Sfântului Vasile cel Mare, care a trimis rude, sau de Sfântul Ioan Gură de Aur. Aceste fapte au fost esențiale, întrucât, în timpul încreștinării Daciei, aceasta suferea și preschimbările nașterii unui nou popor, din daci și romani. „Suntem un popor creștin care a fost botezat lent, spre a întâmpina cu răbdare vijeliile istoriei. Așa au trecut popoare migratoare, năvălitoare, precum goții, gepizii, hunii, avarii, pecenegii, cumanii, turcii și tătarii. Toate aceste populații necreștine, violente, care au trecut peste teritoriul țării noastre, nu au reușit să dezrădăcineze taina Botezului, a Crucii și Învierii lui Hristos din viața poporului român. Când suntem un popor creștin majoritar, aceasta este o binecuvântare și o bucurie, însă și o mare responsabilitate. Trăim într-o vreme în care indiferența, nepăsarea, individualismul și egoismul au crescut foarte mult. Se slăbește unitatea familiei, unitatea din viața socială, unitatea între popoare, pentru că liantul adevărat este harul lui Dumnezeu care trebuie cerut în rugăciune și susținut prin fapte bune. Pe stema țării noastre, vulturul nu stă pe o stâncă și nici pe o creangă, ci se înalță în lumină spre cer, purtând crucea în plisc, arătând că suntem un popor purtător de cruce, dar și de speranța Învierii”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Agheasma Mare se ia opt zile la rând, dimineața, mai înainte de a consuma vreun aliment, inclusiv anafura, sau a bea ceva. Aceasta se gustă opt zile, întrucât, după cum a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, noi, prin Botez, suntem îndreptați spre viața veșnică, în iubirea, lumina, binecuvântarea și pacea Sfintei Treimi. „Opt este cifra veșniciei în înțelesul duhovnicesc al Părinților Bisericii. Aceasta înseamnă că binecuvântarea primită prin Botez și prin Agheasma Mare este o binecuvântare care nu privește doar viața pământească, să ne fie bine aici pe pământ, să putem lupta și să fim biruitori, ci este o binecuvântare ca arvună a bucuriei din Împărăția Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh”.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit tuturor celor care au contribuit la buna organizare a sărbătorii, și în mod special părinților de la Catedrala patriarhală, celor de la Serviciul tehnic al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, Poliției Capitalei și Inspectoratului pentru Situații de Urgență. De asemenea, Patriarhul Daniel a mulțumit sutelor de credincioși care au participat la slujbă, rândurile de așteptare întinzându-se anul acesta până la jumătatea Colinei Patriarhiei.
(Articol publicat în Ziarul Lumina, Ediția din data de 7 ianuarie 2013, apărut sub semnătura lui Gheorghe-Cristian Popa și Ioan Bușagă)
