Botezul Domnului 2017 | Patriarhul Daniel – Prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu după har

Creştinii ortodocşi sărbătoresc în fiecare an la 6 ianuarie Botezul Domnului. Praznicul se mai numeşte şi Epifania sau Teofania, adică Arătarea Domnului. 

La Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, a fost oficiată Slujba de Sfinţire cea Mare a Apei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Alături de Părintele Patriarh, s-au aflat şi Preasfinţitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), precum şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a săvârşit Sfânta Liturghie.

În cuvântul rostit la final, Părintele Patriarh a subliniat că arătarea Preasfintei Treimi după ce s-au deschis Cerurile este marea taină a Botezului Domnului.

Botezul nu ne dăruieşte doar iertarea păcatelor, a păcatului strămoşesc şi a păcatelor personale dacă cel ce se botează este adus, ci ne dăruieşte şi înfierea. Devenim fii ai lui Dumnezeu după har şi totodată ne dăruieşte şi arvuna învierii. Mai întâi învierea sufletului din moartea pricinuită de păcat şi apoi învierea trupului la Învierea cea de obşte. Botezul Domnului, deşi în prima parte a sa este o împlinire a tradiţiei iudaice mai ales exprimată prin Sfântul Ioan Botezătorul, în a doua parte are ceva nou şi anume, deschide uşile spre botezul Bisericii. Marea Taină a Botezului Domnului este aceasta: arătarea Preasfintei Treimi după ce s-au deschis Cerurile.

Duhul Sfânt în chip de porumbel, a mai spus Patriarhul Daniel, ne aduce aminte de porumbelul care s-a arătat la sfârşitul Potopului lui Noe şi prin el Dumnezeu a arătat împăcarea Lui cu oamenii, precum şi iertarea lor. Porumbelul era simbolul împăcării, dar şi al curăţiei, ceea ce înseamnă că botezul ne curăţeşte de păcate sufleteşti şi trupeşti şi ne dăruieşte o viaţă nouă, viaţa în Hristos.

Această sărbătoare este pentru noi izvor de bucurie pentru că ne aduce aminte de botezul nostru. Este reînnoirea botezului nostru nu prin repetarea botezului, ci prin împrospătarea lui atunci când gustăm din apa sfinţită şi ne stropim casele, a mai apreciat Părintele românilor ortodocşi din ţară şi din afara graniţelor.

Apa sfinţită are proprietăţi duhovniceşti deosebite. Aceasta poate fi consumată timp de opt zile.

Această apă sfinţită are trei mari puteri: mai întâi putere curăţitoare şi sfinţitoare a sufletelor şi a trupurilor, putere vindecătoare de boli sufleteşti, dar şi putere izgonitoare de duhuri necurate. Noi consumăm această apă sfinţită, începând cu ziua de astăzi, timp de opt zile. De ce opt şi nu şapte zile? Pentru că această apă devine apă sfinţitoare pentru viaţa veşnică. Ne pregăteşte să ne întoarcem spre Înviere, spre viaţa veşnică. Iar cifra 8 este simbolul veşniciei. Gustăm timp de opt zile din această apă şi apoi peste ani atunci când ne îndeamnă duhovnicul şi ori de câte ori trecem prin ispite, necazuri. Sfântul Ioan Gură de Aur, în secolul al IV-lea, spunea că apa de la sărbătoarea Botezului Domnului rămâne curată un an sau chiar mai mulţi. Credincioşii confirmă până astăzi că apa sfinţită la Bobotează are o curăţie, limpezime şi o putere sfinţitoare şi tămăduitoare dacă este luată cu credinţă, a mai evidenţiat Părintele Patriarh.

Să ne rugăm ca Hristos Domnul să ne dea harul Lui prin această apă sfinţită, bucuria de a fi creştin, de a purta numele lui Hristos şi bucuria de a fi chemaţi să trăim ca fii lui Dumnezeu după har, a conchis Preafericirea Sa.

La final, credincioşii prezenţi au primit iconiţe reprezentând Botezul Domnului din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Răspunsurile liturgice au fost oferite la Sfânta Liturghie de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române, iar la Utrenie de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale.

Ca în fiecare an, lângă Catedrală Patriarhală a fost înălțată o cruce împodobită cu flori și busuioc și au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 litri. Apa sfinţită le-a fost oferită credincioșilor.

***

Cuvântul agheasma în limba greacă înseamnă apă sfinţită. Agheasma mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Originea şi vechimea slujbei Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara (până târziu în noapte)şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul şi generalizându-se pedobaptismul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+ 638), căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasă rugăciune pentru sfinţirea apei.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Sesiune de admitere la extensia FTOUB din Roma

36 de candidați participă în perioada 21-23 septembrie 2017 la sesiunea de admitere a extensiei Facultății de Teologie Justinian Patriarhul, secțiunea Pastorală, din Roma. Prima probă a reprezentat-o testul de aptitudini socio-umane. La eveniment a…