Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, edificiu reprezentativ pentru arta brâncovenească din țara noastră, singurul ctitorit în București de Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu care a supraviețuit vicisitudinilor timpului, se prezintă astăzi în splendoarea-i de altădată. Părintele paroh Emil Nedelea Cărămizaru, artizanul celei mai noi lucrări de restaurare a locașului de la kilometrul zero al României, a prezentat un itinerar spiritual pornit din negura istoriei pentru a ajunge în cotidian.
O piatră de încercare a cercetării istorice din țara noastră a fost datarea exactă a primului altar pe care domnitorul Constantin Brâncoveanu avea să ridice ctitoria sa din Capitală la începutul secolului al XVIII-lea, arată părintele paroh Emil Nedelea Cărămizaru: „Cu ajutorul cercetărilor arheologice, orizontul cunoașterii istoriei Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou a urcat mai sus de jumătatea secolului al XV-lea. Dorința istoricilor de a ajunge la adevăr, de a înfățișa contemporanilor și urmașilor lor istoria îndelungată a acestui sfânt locaș, aureolat de monumentalitate și de frumusețe artistică, a adus cu sine diferite interpretări ale trecutului său din partea unor specialiști în artă și arhitectură. Cu toții au vrut să înceapă istorisirea lor cu începutul, dar nu toți au reușit să găsească acel început. Au ajuns, însă, la adâncimi de timp diferite, cu ajutorul izvoarelor documentare de prin arhive ori biblioteci, și mai ales prin intermediul cercetărilor arheologice. În acest sens, am putut să identificăm rădăcinile istorice ale actualei biserici brâncovenești, adică să completăm verigile lipsă ale lanțului de edificii bisericești ce l-au precedat pe cel de astăzi. Descoperirile arheologice din timpul campaniei de săpături din anii 1956-1957, dar mai ales ale celei din 1966-1968, au fost neașteptat de generoase. Specialiștii iși propuseseră inițial să verifice numai soliditatea și eventualele modificări ale zidurilor înălțate de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, dar au descoperit în plus vestigiile unor biserici despre care se știa în trecut doar din spusele unor cronicari, fără alte precizări. Datorită acestor cercetări arheologice au fost aduse la lumină, sub nivelul de călcare al pronaosului și naosului bisericii brâncovenești, vestigiile unei biserici mai vechi, din secolul al XV-lea, anterioare bisericii din secolul al XVI-lea, atribuită de către cronicari lui Dobruș Banul”.
Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.
