Aspazia Oţel Petrescu s-a mutat în veşnicie | „Eu l-am văzut pe Dumnezeu ca pe un izvor care scaldă creaţia”

dna-Aspsazia-Otel

După 94 ani, dintre care 14 i-a petrecut în temniţă, Aspazia Oţel Petrescu s-a mutat marţi la cele veşnice. Perioada petrecută în închisoare a fost una foarte dificilă, însă, după cum mărturisea „rugăciunea i-a salvat viaţa” şi Dumnezeu a ajutat-o să treacă peste toate greutăţile. „Eu l-am văzut pe Dumnezeu ca pe un izvor care scaldă creaţia”, spunea adesea Aspazia Oţel Petrescu.

Despre „Bunul Dumnezeu” aceasta spunea că îL simţea ca o prezenţă, dar o „prezenţă care curge fără întrerupere printre lucruri şi oameni”. „Nu se amestecă cu ele”, sublinia Aspazia Petrescu, „dar le scaldă, este permanent între ele. Este ca o Apă Vie. Este o curgere permanentă”.

Este Frumosul, Absolutul, Misterul, tot ce ne imaginăm noi despre Divinitate în această permanentă trecere pe lângă noi şi, în momentul, când ne atinge acest Izvor de Apă Vie, în momentul acela plângi. Este o dovadă că te-a atins aripa de iubire care este Dumnezeirea şi care scaldă toată creaţia fără ca noi să ne dăm seama ce binefacere este pentru fiecare din noi. Această aripă de iubire care te atinge şi care îţi dă lacrima despre care foarte frumos a spus cineva, lacrima se face floare şi îţi împodobeşte amintirile.

Aspazia Oţel Petrescu s-a născut în 9 decembrie 1923 la Cernăuţi.

Între 1944-1948 urmează Facultatea de Litere şi Filosofie de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj. Între 1946-1948 a fost dactilografă la Centrul de Studii Transilvane. În data de 9 iulie 1948 este arestată şi condamnată la 10 ani de temniţă grea, pe care i-a executat în diferite închisori: Mislea, Dumbrăveni, Miercurea Ciuc.

La sfârşitul celor 10 ani de temniţă i s-a mărit pedeapsa cu 4 ani, fiind închisă la din nou la Mislea. În 1958 se stabileşte în oraşul Roman, iar în 1964 se căsătoreşte cu Ilie Alexandru Petrescu.

În 1977, i-a murit mama, iar 10 ani mai târziu, soțul. Din 1998, a rămas și fără frate. În perioada de după Revoluția din 1989, a participat fervent la comemorări ale martirilor din închisorile comuniste, fiind și unul dintre fondatorii sfântului paraclis de la Mislea.

În tot acest timp, Aspazia Oțel a scris și a publicat cărți care îi evidențiază talentul literar și calitatea sufletească de a-și trăi credința în Dumnezeu cu smerenie, bunătate și iubire pentru oameni.

Comentarii Facebook


Știri recente