Academia Română la 151 ani de la înfiinţare | Sesiunea omagială, în prezenţa Adunării Generale

Aniversare Academia Română

Academia Română va sărbători luni, 3 aprilie 2017, în sesiune solemnă a Adunării Generale, împlinirea a 151 de ani de la înfiinţare. Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10:00.

Sesiunea va fi condusă de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, al cărui discurs de deschidere va face referiri la misiunea instituţiei de-a lungul unui secol și jumătate de istorie modernă a României, precum și la rolul instituției în cultura și știința românească, informează Biroul de Presă al Academiei Române.

Sesiunea va fi onorată de prezența autorităţilor Statului Român, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, de membri ai academiilor europene. Administrația Prezidențială va transmite un mesaj de felicitare.

În cadrul sesiunii sunt invitaţi să susţină alocuţiuni oficialităţi, academicieni şi persoanalităţi ale vieţii publice.

Sesiunea omagială va fi încheiată de alocuțiunea susținută de acad. Florin Gheorghe Filip, director general al Bibliotecii Academiei Române, care va prezenta activitatea și performanțele acestei instituții ce împlinește anul acesta, la rândul său, 150 de ani de la fondare.

Evenimentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei „Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoașterii“, la ora 14:00 în Sala „Theodor Pallady“, unde vor fi expuse lucrări din bogatul patrimoniu al Cabinetelor de Manuscrise și Carte Rară, de Stampe și de Numismatică și vor fi prezentate expozițiile virtuale în acces public permanent pe site-ul Bibliotecii.


Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866 prin care se înfiinţa în Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincenţiu Babeş, George Bariţiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoş, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867 s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ştefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechiă-Alexandrescu, cu toţii consideraţi membri fondatori ai Academiei Române.

Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”, „corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.

Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secții, în care, prin lege şi statut, pot fi înscriși maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente
foto_Liturghie_Inaltare_24

3 ierarhi au slujit la hramul catedralei din Buzău

Catedrala Arhiepiscopală din Buzău și-a sărbătorit hramul, joi, 25 mai 2017, la praznicul Înălțării Domnului.  Credincioșii au putut aduce cinstire, anul acesta, unui fragment din lemnul Sfintei Cruci, adusă din Mitropolia de Neapolis și Stavroupolis,…