A XIX-a ediție a simpozionului de istorie „Colocviile Putnei” la final

Sala H1 a Casei Catargi a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi a  găzduit lucrările celei de-a XIX-a ediţii a simpozionului de istorie Colocviile Putnei, ne-a precizat părintele Protosinghel Ieremia Berbec, secretar al Centrul de Cercetare Ștefan cel Mare.

La evenimentul organizat  joi, 16 februarie 2017, de Centrul de Cercetare şi Documentare Ştefan cel Mare al Mănăstirii Putna au participat istorici români și străini.

Manifestarea culturală a avut loc în colaborare cu Institutul Român de Genealogie şi Heraldică Sever Zotta şi cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

În deschidere, Liviu Cîmpeanu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, a prezentat documente mai puţin cunoscute. Acestea au scos în evidenţă rolul regelui Ungariei, Matia Corvin, în cadrul luptelor anti-otomane din anii 1475-1477.

La rândul său, Marius Diaconescu, de la Universitatea din Bucureşti, a prezentat referatul intitulat Cu privire la rolul lui Bartolomeu Dragffy şi al armatei maghiare în războiul din 1497. În cadrul prezentării sale, istoricul a vorbit despre contextul care a dus la bătălia din Codrii Cosminului din 1497.

Iulian Ciubotaru  a prezentat mai multe date referitoare la Mitropolitul Gheorghe al Moldovei, cel care l-a îngropat pe Ştefan cel Mare.

Monahul Iustin Taban de la Mănăstirea Putna, a explicat contextul istoric al sfârșitului perioadei în care a păstorit Mitropolitul Teofan (mitropolit al Moldovei începând cu anul 1530) și începutul păstoririi Mitropolitului Grigorie Roșca, în jurul anului 1546.

Monahul Alexie Cojocaru, de la Mănăstirea Putna, a prezentat lucrarea  Despre epitrahilul de la Pătrăuţi. Potrivit  acestuia, cele două documente arată că celebrul epitrahil de la Pătrăuţi avea brodat chipurile a opt sfinţi, dar şi a donatorilor, Ştefan cel Mare şi Maria Doamna, soţia sa.

Bogdan-Petru Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi, în comunicarea intitulată Captivii de război în Moldova lui Ştefan cel Mare, a prezentat atitudinea lui Ştefan cel Mare faţă de prizonierii de război în contextul mentalităţii medievale.

În referatul intitulat  Cutumă şi inovaţie: succesiunea la tron în Moldova, în 1517, Alexandru Pînzar a explicat statutul lui Ştefan şi al fratelui său mai mic, Petru, fiii lui Bogdan al III-lea (1504-1517), după moartea voievodului.

Mihai Anatolii Ciobanu, doctorand în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Iaşi, a prezentat date din istoriografia rusească privind vechile documente ruseşti. Actele prezentate au evidențiat stadiul relaţiile diplomatice dintre Cnezatul Moscovei şi Moldova.

Maria Magdalena Székely de la Universitea din Iaşi a adus în discuţie pomelnicul Mănăstirii Moldoviţa scris de Arhimandritul Vartolomei Mazereanu în anul 1775.

Ştefan Gorovei, directorul ştiinţific al Centrului de cercetare şi documentare Ştefan cel Mare al Mănăstirii Putna, a prezentat „Noi” mărturii armeneşti despre Ştefan cel Mare şi urmaşii săi.

În încheierea simpozionului, Arhimandritul Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna, a mulțumit tuturor conferenţiarilor pentru participare la simpozion.

De asemenea, Părintele Melchisedec a invitat pe cei prezenți să participe la ediția aniversară a Colocviilor Putnei care va avea loc în perioada 30 august – 3 septembrie 2017 la Mănăstirea Putna.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente