Biserica Ortodoxă a sărbătorit astăzi, 26 decembrie 2016, în a doua zi de Crăciun, Soborul Maicii Domnului. De asemenea, în această zi românii l-au cinstit şi pe Sfântul Cuv. Nicodim de la Tismana.
Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhală slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură, ierarhul a explicat textul evanghelic (vezi mai jos) citit în cadrul Sfintei Liturghii.
Irod avea un gând ascuns acela de a se interesa în mod deosebit despre acest Prunc despre care aflase. El era oarecum temător pentru că, fricos fiind din fire şi ahtiat după putere, ţinea foarte mult la tronul lui. Auzise că Mesia trebuia să se nască acolo, în hotarele Betleemului, şi, de aceea, cu puţin timp înainte de a se întâmpla acest eveniment a dat poruncă ca să fie distruse toate condicile păstrate în locul respectiv şi care amintea de genealogia celor care coborau din Împăratul David. Cu toate acestea, văzând că magii întârzie să se întoarcă la curtea lui şi să îi spună despre Naşterea Pruncului Mântuitor a dat poruncă nemaiauzită: să fie omorâţi toţi pruncii din hotarele ţinutului Betleem de la doi ani mai în jos. De aceea am auzit astăzi în evanghelie împlinirea unei profeţii: „Glas în Rama s-a auzit, plângere tânguire şi ţipăt mult. Rahela îşi plângea copiii şi nu dorea să se mângâie pentru că nu mai sunt”. Această poruncă pe care a dat-o împăratul Irod ni-l descoperă ca pe un rege crud şi nedrept. Aşa a fost întreaga lui domnie. A domnit aproximativ 40 de ani şi a fost numită această domnie „un timp în care a curs un fluviu de sânge”.
Totodată, ierarhul a vorbit credincioşilor despre viaţa Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana.
El s-a născut în jurul anului 1320 dintr-o familie care avea origini macedonene, după unii chiar origini vlahe, şi era rudenie cu cneazul Serbiei, Lazăr, şi cu familia Basarabilor din Muntenia. Acest tânăr, care s-a născut într-o familie de oameni foarte evlavioşi din localitatea Prilep, a dorit să îmbrăţişeze de timpuriu viaţa călugărească, de aceea s-a format încă din fragedă tinereţe la Mănsătirea Hilandar din Muntele Athos. Acolo a deprins mai ales taina rugăciunii neîncetate, dar şi meşteşugul scrierii manuscriselor şi al lucrării faptelor bune pe care mulţi monahi din vremea aceea le-au învăţat în şcoala marilor părinţi ai acestui loc sfânt al Ortodoxiei. După o vreme, Sfântul Nicodim a hotărât să meargă în Serbia unde a întemeiat două mănăstiri, iar în jurul anul 1370 s-a stabilit în Ţara Românească ctitorind mai multe mănăstiri printre care şi cunoscuta Mănăstire Vodiţa şi apoi, în anul 1379, Mănăstirea Tismana, din Oltenia.
Galerie Foto
Ev. Matei 2, 13-23
După ce s-au dus magii, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Sa şi fugi în Egipt şi stai acolo, până ce îţi voi spune eu, căci Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare. Iar el, sculându-se, a luat noaptea Pruncul şi pe mama Sa şi s-a dus în Egipt: şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul prin proorocul, care zice: din Egipt am chemat pe Fiul Meu. Iar când Irod a văzut că a fost înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare şi, trimiţând, a omorât pe toţi copii, care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai mici, după timpul pe care îl aflase de la magi. Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire şi ţipăt mult; Rahela plângea pe fiii săi şi nu vrea să se mângâie, pentru că nu mai sunt. Iar după ce a murit Irod, iată că îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif în Egipt, zicându-i: scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului. Iar el sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi au venit în pământul lui Israel. Dar auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând poruncă în vis, s-a dus în părţile Galileii. Şi a venit şi a locuit în oraşul, care se numeşte Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean se va chema.
