Întru slujirea bisericilor româneşti de pe Pământul Sfânt

În ziua de 11 ianuarie 2015, la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim, după să­vâr­şirea Sfintei Liturghii, oficiată din încredinţarea şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Or­to­doxe Române, am săvârşit rânduiala instalării părintelui arhimandrit Teofil Anăstăsoaie în noua sa calitate de Repre­zentant al Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusa­li­mu­lui şi Superior al Aşez­ă­mintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon.

În decursul celor aproximativ 80 de ani de existenţă a Repre­zentanţei Patriarhiei Române la Ierusalim, s-au succedat mai mulţi superiori care au fost trimişi de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, atât la debutul existenţei acestei comunităţi româneşti din Ţara Sfântă, mai precis începând cu anul 1935, când a fost pusă piatra de temelie a bisericii din Ierusalim, dar şi a bisericii de la Iordan, şi apoi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada regimului comunist, precum şi în anii de mai multă libertate care au urmat după decembrie 1989.

Printre superiorii care s-au succedat, în această perioadă, la conducerea Aşezămintelor Ro­mâ­neşti din Ţara Sfântă s-au aflat monahi iubitori de Litur­ghie şi rugăciune, primitori de străini, buni gospodari şi pricepuţi constructori, oameni de pace şi împlinitori ai sfaturilor evanghelice, care au menţinut bunele legături cu Patriarhia Ierusalimului, ce există între cele două Biserici de multe veacuri.

Primul dintre ostenitorii Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă a fost un călugăr venit de la Mănăstirea Neamţ, protosinghelul Gherasim Luca, care s-a trudit mult, mai ales sub arşiţa soarelui dogorâtor de la Iordan, dar şi la Ierusalim, la începuturile acestor zidiri. A urmat un monah simplu, Ino­chen­tie Moisiu, tot de la Mănăstirea Neamţ, trimis doar în această treaptă pentru a nu tensiona relaţiile cu Patriarhia Ierusa­limului. S-au adăugat ulterior arhimandritul Victorin Ursache, care fusese stareţ la Mănăstirea Neamţ, plecat mai târziu ca ie­rarh misionar pe continentul nord-american, acolo unde a şi trecut la Domnul după o înde­lungată slujire. Arhimandritul Lucian Florea s-a ostenit şi el în vremuri grele pentru Aşeză­mintele de la Ierusalim şi Iordan. Au urmat arhimandriţii Vasile Costin, Pimen Zainea, Vasile Cornilă, Teofil Panait, Irineu Ilie, Irineu Cheorbeja, Irineu Pop, Vincenţiu Grifoni, Ioan Selejan, Ieronim Creţu şi Timotei Aioanei. Despre unii dintre aceştia se pot scrie cărţi ori măcar zeci de pagini. Unii dintre ei s-au aflat în „mijlocul furtunilor“, înfruntând greu­tăţile locurilor şi jertfindu-se fiecare în parte pentru bunul mers şi renume al bisericii româneşti din Ţara Sfântă.

Începând cu luna ianuarie a anului mântuirii 2015, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, prin decizia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, a primit ascultarea de Superior al Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă.

Părintele Teofil Anăstăsoaie s-a născut în municipiul Hune­doara, la data de 16 ianuarie 1979, în familia preotului Viorel Anăstăsoaie şi a presbiterei Fivii, fiind primul dintre cei şase copii ai acestora.

Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente