Mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei, de la a cărui trecere în veşnicie se împlinesc vineri 389 ani, este ctitorul primului spital public din Moldova. Instituţia medicală a fost inaugurată în 1619, în Suceava, însă după anul 1640 nu mai există informaţii despre acest aşezământ medical.
De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a sprijinit actul medical, sub oblăduirea ei luând fiinţă primele unităţi spitaliceşti din ţara noastră.
Astfel, în vechime, pe lângă biserici şi mănăstiri au fost construite diferite aşezăminte sociale destinate ajutorării bolnavilor, instituţii ce purtau numele de bolniţe (info aici). În zona Vâlcii, cele mai vechi bolniţe au funcţionat la mănăstirile Bistriţa, Cozia, Horezu, Râmnicu Vâlcea, Dintr-un Lemn (info aici).
O istorie multiseculară în slujba aproapelui
Plecând de la aceste bolniţe de pe lângă mănăstiri, ulterior s-au construit adevărate instituţii medicale, dintre care menţionăm:
- Primul spital public din Moldova înfiinţat de Mitropolitul Anastasie Crimca la Suceva (1619 – 1641);
- Spitalul Colţea (1704);
- Spitalul „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti (1735-1752);
- Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi – (1757).
În prezent, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române funcţionează 45 instituţii de tip medical şi farmaceutic care oferă servicii gratuite sau compensate, în funcţie de caz.
Mitropolitul Anastasie Crimca s-a născut în Suceava, în prima jumătate a secolului 16.
Se pare că a intrat în monahism la Putna, unde va fi învăţat carte. A slujit ca Episcop la Rădăuţi în timpul domniei lui Mihai Viteazul în Moldova, apoi a fost nevoit să se retragă la Dragomirna după întoarcerea în ţară a lui Ieremia Movilă. Între anii 1606-1608 îndeplineşte slujirea de Episcop la Roman, apoi devine Mitropolit al Moldovei între anii 1608-1617 şi 1619-1629.
Dintre activităţile sale memorabile menţionăm:
- a ctitorit mănăstirea Dragomirna;
- a întocmit regulamente monahale pentru mănăstirile din Moldova. Regulamentul datează din 20 septembrie 1626 și este cunoscut în istoria Bisericii Ortodoxe Române sub denumirea „Regulamentul lui Crimca”;
- a cerut domnilor ţării ca preoţii de mir să fie scutiţi de dări;
- la Mănăstirea Dragomirna a înfiinţat o adevărată şcoală de caligrafi şi miniaturişti.
Vă recomandă să citiţi şi: Ospiciile de pe lângă mănăstirile noastre
